Această poveste nu este doar a Mirei, eroina lucrării. Nici pe departe. Este povestea a sute, mii, milioane de femei care sunt captive fără voie într-o relație toxică. Femei care au de suferit zilnic din cauza unor alegeri greșite. Femei cărora le e teamă să pună piciorul în prag. Femei care ghidate de dorința de a iubi au uitat să se iubească pe ele însele. Din păcate tot mai multe femei sunt în situația Mirei. De a fi abuzate de soțul lor, de a trăi în minciună și neliniște. Oare Mira va învăța să se iubească? Să facă ceea ce este bine pentru ea? Rămâne de văzut. Atenție! Această lucrare conține violență fizică, psihică şi de limbaj. !!! La muuuuult timp dupa ce mi-a venit ideea acestei povesti si am inceput sa o scriu am inceput sa urmaresc serialul Prison Break. Imi cer scuze pentru toate asemanarile, nu vreau sa para vreun plagiat sau fan-fiction, pur si simplu asa s-a nimerit... nu m-am inspirat de acolo, dar nici nu as vrea sa imi schimb toata povestea pentru ca are un inceput oarecum asemanator.

Nathaniel este un copil orfan care moare într-o seară de Crăciun. În locul liniștii pe care o aștepta, găsește ceva cu totul neașteptat: Moartea însăși. Smulsă din rutina sa de o decizie a Sorții, aceasta primește o misiune neobișnuită - să îl pregătească pe băiat să-i urmeze cândva pașii. Într-un univers în care concepte precum Regretul, Norocul, Foamea sau Blândețea capătă chip și voință proprie, Nathaniel descoperă că existența este mult mai complexă decât și-ar fi imaginat vreodată. Dar odată cu noul său rol vine și o povară greu de purtat: aceea de a privi lumea de la distanță, fără a mai putea face parte cu adevărat din ea. Între pierdere și speranță, între destin și alegere, între uitare și acceptare, Ucenicul Morții este o poveste despre căutarea sensului, despre puterea de a merge mai departe și despre felul în care cele mai întunecate încercări pot ascunde începutul unei transformări.