✒Cᴏᴍᴇᴅɪᴇ ʀᴏᴍᴀɴᴛɪᴄă ™ Într-un oraș din sudul Austriei, Dephne Sahir și-a luat viața în mâini pentru a-și indeplini visul și a-i proteja pe cei apropiați. Depărtându-se de afacerile familiei sale, se întreține pe ea și pe fratele ei prin orice mijloc posibil, în timp ce își continuă cu hotărâre studiile. Ceea ce va descoperi Cassian Leighner, un fiu de afacerist recent ajuns în orașul Innsbruck, va fi o fată cu un complet alt nume, o privire sceptică și o lume cu totul străină și cu totul de caldă. Cercul acesteia de prieteni și vecini, din locul sigur și iubitor îl vor transpune în lumea contrabandiștilor. ❅ ➴copertă realizată de ⚞EllyEliza⚟

Gândurile mele reprezintă iadul meu, de aici provin cei mai mulți dintre demonii care îmi hărțuiesc viața și gândurile. Totuși, tot gândurile mele îmi salvează și pielea, și uite așa, devin o antiteza fără margini. Demonii mei sunt personificați în lumea mea, iar îngerii la fel. Vreau să culeg fiecare fruct pe care Satana mi-l oferă, să-l gust pe fiecare în parte, iar Dumnezeu sa îmi ofere șansa să vomit de fiecare dată.

Mi-aduc aminte ca nu te mai am 🏳️‍🌈

Gândul îmi este tot timpul la tine; de dimineața până seara, de când mă trezesc și până adorm. Viața mea se învârte, încă, în jurul tău. Nu sunt gata să mă detașez de amintirile noastre, de clipele petrecute împreună, de imaginea ta care îmi este foarte bine întipărită în minte sau de tot ce simțeam atunci când te atingeam și nici de micile obiceiuri pe care le-am preluat de la tine. Mi-e sete. Sunt beată. Tu mi-ești apa, tu mi-ești leacul. Fără tine, sunt... Ce sunt fără tine? Cine sunt? Ce fac? Sunt întrebări pe care mi le pun tot timpul în disperarea de a te da uitării. Dorul mă seacă, mă usucă de tot. Vreau să te uit și nu pot. Singura șansă de supraviețuire în această junglă nemiloasă este scrisul. Scriu despre tine ca să te pot uita.

chestii pe care eu le consider 'deep', dar de fapt nu sunt altceva decat niste aberatii de ale mele cand meditez asupra vietii contemporane de pretutindeni. incerc sa fiu poetica si sa par a fi un om cultivat... dar, din nou, esuarea imi este lamentabila si doar ma fac de ras publicand ceva ce ar trebui sa fie intim.

"- Suntem aici pentru ca amandoi ne-am saturat sa fim combinati cu oameni oarecare, corect? il intreb. El ridica dintr-un umar. Isi baga mainile in buzunarul din fata al hanoracului. Oftez. - Lasa-ma sa ghicesc, continui eu, luandu-i gestul ca pe un fel de aprobare. Tu esti in general atras de printese demon in misiunea de a condamna sufletele pacatoase, eu sunt in general atrasa de tipi in anul doi la fotografie cu aerul misterios si parul cret, bonus numele asemanatoare, deci prietenii nostri au gasit "perechea perfecta"?" *** "- Am ajuns clisee unul in viata celuilalt si nici macar nu ne-am mai intalnit pana acum, zau! Sandra incepe sa isi rasuceasca o bucla aurie pe deget. - Printesa demon? este tot ce ma intreaba, ridicand insinuant dintr-o spranceana. Si sunt din nou prinsa cu jumatatea de adevar. Are dreptate. Sunt destul de sigura ca eu si Sky nu suntem tocmai clisee unul in viata celuilalt, dar suntem aproape. E tot una. Cred."

Jessamine pare a fi sălbatică,în timp ce Sophie arată ca o bogătașă răsfățată.Dar nu este așa simplu;niciodată nu e,nu-i așa?Pentru că aparențele pot înșela;prima impresie e doar un act;reputația nu e altceva decât o paralaxa. ****** Nu este cartea mea,cartea este scrisa de lunaes,eu doar o traduc ;)

Șapte secunde prins în flăcările iadului. De atât a avut nevoie Saint pentru a se autoproclama un diavol în carne și oase. Saint Andrew Charles și-a petrecut toată viața sfidându-și prenumele și intrând în tot felul de belele. De la nevinovate încăierări la școală, până la a fi reținut pentru patruzeci și opt de ore în închisoare. Dar cel mai grav lucru se întâmplă atunci când, sub influența alcoolului, este găsit la locul unei crime. Amintirile îi sunt blurate de către cantitatea mult prea mare de alcool din sânge, iar acest fapt îl pune în dificultate pe băiat. Nova Claire Rhodes și-a pierdut sora în cel mai crunt mod posibil, găsind-o pe aceasta într-o baltă de sânge în mijlocul străzii. Astfel, mânată de durere și furie, cu gândurile negre mișunându-i prin minte, fata ajunge să caute în fiecare colțișor al orașului pentru a-i aduce dreptate răposatei sale surori. Cei doi pornesc pe urmele adevărului ascuns, iar destinul îi împinge spre cele mai întunecate colțuri ale sufletelor lor. Iar în final, cei doi ajung a-și crea propria doză de adevăr și a crede numai în sine.

||proză scurtă|| dragoste|| dramă|| Clarisse este o fată care se gândește des la ce se află dincolo de norii îndepărtați. Știe că odată și odată va trebui să plece și ea acolo. Știe că va trebui să se alăture și ea stelelor la un moment dat. Alek este un băiat vesel și mai mereu cu zâmbetul pe buze.Consideră că viața este doar lapte și miere și că durerile omenești sunt doar o simplă iluzie. O simplă aparență. Clarise își cumpără la fiecare aniversare câte o rochie neagră, pentru orice eventualitate, în timp ce Alek, împarte zâmbete în stânga și în dreapta. Alek nu are grija zilei de mâine, în timp ce Clarisse își numără zilele trăite, considerând că oricând i se pot sfârși. ,, Mă uit la ea și este precum o zână. Chiar dacă fața îi este precum varul, chiar dacă buzele îi sunt uscate și sub ochii închiși are nuanțe închise, este cea mai frumoasă ființă care mi-a fost dată să întâlnesc. M-aș uita la ea toată viața dacă aș putea. Aș vrea să îi iau toată durerea și să o văd zâmbind. Aș da orice să îi aud râsul cristalin. Acel râs care îmi mângâie urechile și pe care îl consider cel mai melodios cântec." [Alek] ,, Aș vrea să opresc timpul și să îi pun pauză. Aș vrea să rămânem la nesfârșit unul lângă altul și să ne privim așa cum am făcut-o astăzi. Aș vrea cu ardoare să mai pun câteva firișoare de nisip în clepsidra vieții și să o fac să mai îmi lase puțin timp, astfel încât să îi simt din nou buzele moi și calde peste ale mele. Aș vrea, dar din păcate...de la vrut, la realitate e un mare abis" [Clarisse] -necesită editare-

*** Dincolo de copaci se află pădurea pe care noi nu o vedem din cauza lor. Suntem orbiţi de prejudecăți şi nu mai suntem capabili să distingem adevărata faţă a oamenilor din jurul nostru. Nu le vedem sufletul... Doar inocenții, cei neatinși de măști, cei autentici pot să vadă frumusețea pădurii. Copacii pot forma o pădure sau pot alege să trăiască singuri. La fel și oamenii. Christine Martin îşi pierde familia la numai trei ani şi îşi petrece cincisprezece ani într-un orfelinat. De aici este alungată imediat ce a împlinit optsprezece ani şi este nevoită să supravieţuiască. Sufletul ei generos îi scoate în cale oameni minunaţi, dar şi nemernici. Unul dintre aceştia este Alexander Smithson, fiul lui Aaron Smithson, omul de afaceri care a răpit averea familiei sale. Alexander este la fel de cinic şi arogant ca şi tatăl său. El îi urăşte şi îi dispreţuieşte pe cei săraci. Întâlnirea dintre el şi Christine este explozivă. În numai o lună, el reuşeşte să o facă să-şi piardă micile economii şi să fie închisă în arestul poliţiei. Copertă realizată de @georgianapetcu902