Elliot nu crede în finaluri fericite nici măcar în profunzimile ființei sale. Tot ceea ce înseamnă el este foc. Un foc ce trăiește și arde pe oricine încearcă să îl aprindă mai tare. Poate fi o plăcere sau o tortură, îți poate trezi frica sau pasiunile cele mai ascunse. Îți poate pătrunde în adâncul sufletului și te va domina până la refuz. Everlee are virtuțile apei: un zâmbet luminos, gesturi delicate, o voce limpede și suavă. Prezența ei se simte ca o ploaie caldă de vară ce te face să închizi ochii pentru câteva secunde și să te bucuri de tot ceea ce are mai frumos de oferit. Liniștea sa este molipsitoare, chiar și pentru cel mai agitat suflet. Focul și apa sunt în permanentă opoziție. Nu se combină, nu se atrag, nu sunt făcute din aceeași magie. Everlee poate potoli focul lui Elliot. Elliot poate tulbura infinitatea liniștită a apei lui Everlee. Deși sunt distructivi reciproc, nimic nu stă în calea iubirii. Ea poate veni din cea mai adâncă apă și chiar și din cel mai fierbinte foc. #1 in #sentimente 12.03.2022 #1 in #emotii 16.03.2022 #5 in #dragoste 19.04.2022 #1 in #love 31.05.2022 #1 in #ficțiune-adolescenți 14.06.2022 #1 in #teenfiction 15.07.2022 #1 in #iubire 06.08.2022 #1 in #fictiune 23.09.2022 #1 in #umor 05.12.2022 Cartea necesită unele editări.

Alianța ar trebui să fie cea care asigură pacea între cele șapte specii ale Lumii Noi, însă tot ce au urmărit dintotdeauna a fost puterea fiecărei facțiuni. Când o legendă, care nu ar trebui să fie decât o poveste de adormit copiii, amenință pacea și pornește un război rece, alianțe neașteptate se formează. Se leagă prietenii interzise și se comite un păcat letal: dragostea. Este legenda adevărată sau este doar un alt șiretlic al Alianței pentru a pune mâna pe una din specii? Când vampirii doresc răzbunare, cerberii tânjesc putere, îngerii căzuți pendulează între doua lumi, iar celelalte specii sunt subjugate de ghearele Alianței, cât de mult va putea pacea să mai domnească?

Volumul II al seriei "Imperia" Curtea regală nu a fost nicicând un loc mai sângeros decât acum. Imperiul e pe cale să se prăbușească, iar miza supremă pentru care toți calcă pe cadavre s-a transformat dintr-odată într-o coroană otrăvită. Rosalind ar trebui să fie în siguranță. Poartă în pântece copilul prințului și a devenit ea însăși o Mephisto. Dar lumina se poate transforma ușor în întuneric, iar orice speranță se poate sfărma chiar sub proprii ochi. Poate că nimeni nu a fost de la bun început cine a pretins a fi... Mai presus de toate, aproape niciodată dorințele inimii nu se contopesc cu datoria, iar Rosalind se va vedea curând prinsă în capcana propriei iubiri interzise. Secretele încep să se dezvăluie rând pe rând, iar castelul plămădit din aparențe înșelătoare își găsește ușor sfârșitul. Însă orice va fi, sângele va curge... Un rege se prăbușește, în timp ce altul se înalță spre putere. Iar Rosalind își are și ea propriile mișcări plănuite cu grijă. E timpul ca ea să nu mai fie simpla prințesă. Pionul de la început a devenit de-acum un jucător versat. E timpul ca trandafirul să strălucească și să-și capete locul cuvenit... Sau să se lase pârjolit de flăcările dintr-o lume a păcatelor nimicitoare. All rights reserved ©Anna Feodorovna. Copertă realizată de orianaines. ♡

Heaven Hale este fiica puternicului Alpha Suprem Derek Hale. Este o fire uneori timida, firava dar a mostenit si cateva trasaturi de la tatal sau mai exact faptul ca este ambitioasa. Nu e genul de fata cu multiprieteni la 18 ani. Prietenii sai sunt Alexa, Bree si Luke . Ea mai este numita si Raiul fiind inzestrata cu puteri magice ce pot vindeca sau pot aduce Iadul pe pamant. Dar ce se va intampla cand isi gaseste perechea si afla ca este Alpha-ul haitei rivale? O va lasa tatal ei sa fie impreuna cu Shane Hell?

Volumul doi din seria 'Vampirium'. " - Deci Emma vine de la Emilia? - Emma de la Emma. - Nu îți place? Dau din cap negativ de mai multe ori, până când părul îmi acoperă cu totul fața. Încerc să îl îndepărtez, dar eșuez după mai multe încercări și îl las exact în același loc, înfrântă. Nu trebuie să văd dacă știu unde îmi este gura, constat în timp ce mai beau puțin. - De ce? continuă cu întrebarile și abia după ce îmi face semn cu umărul realizez că vorbea cu mine. - Nu știu, pur și simplu nu îmi place. Mi se pare că nu mi se potrivește. - Mie îmi place. - De ce? mă întorc pe jumătate spre el, să îl pot privi mai bine. - Pentru că ți se potrivește."