||Primul volum al seriei Renașterea|| Într-o lume unde omul întinează fiecare principiu, focul e singurul ce ar mai putea purifica. Odată cu împlinirea profeției ce promite sânge, război și moarte, Pasărea Phoenix renaște printre membrii familiei Sarkis. Incestuoasă și cu o pretenție la tronul regatului Dwyrainului, Casa Sarkis, exilată și decăzută, își pune baza în membrii rămași, fiecare cu câte un destin aparte. Perun nu cunoaște altceva decât menirea de a-și recuceri tronul, în timp ce fiul său Pleidsteros consideră acest destin un blestem, deși nu-și reneagă familia. Familia permite incestul, iar el își dorește sora atât pe timp de pace, cât și pe timp de război. Însă amândoi, tată și fiu, se tem să nu piardă ceea la ce țin cel mai mult. Căci obsidianul îi poate ucide, iar războiul este purtat cu arme din sticlă neagră. Prinși în Gorllewin și dornici să se întoarcă într-un regat care nu mai e al lor, trăind din mila Raajahhului și încercând să găsească ajutorul mult așteptatului Phoenix, urmașii Păsări de Foc se îndreaptă spre un alt declin. Între timp, în Dwyrain, domnește Casa Darkos, înșiși dușmanii Phoenicșilor. Cu trei fii în fruntea regatului la fiecare generație - un Șarpe, un Taur și o Vulpe - par mai stabili ca niciodată, mult prea puțin îngrijorați de ceea ce se petrece cu foștii conducători și de amenințările lor. Totuși, când trei tabere se formează fără știrea celorlalte două, se iscă un război civil. Iar marea teamă a oamenilor este ca cele două războaie să nu intre în coliziune. Astfel, numai focul, veninul, furia și viclenia vor domni. În ciuda a tot, atât Sarkis cât și Darkos șlefuiesc obsidianul. Două războaie sunt în floare, vor să fie pregătiți și pentru al treilea. • copertă realizată de @yoonymi • 10 iulie 2020 • necesită editare

//dragoste// //dramă// Aurora Maneș și Denis Marcu se luptă cu piedicile care îi țin departe unul de celălalt. Când un accident îi proiectează la mii de kilometri depărtare, nu se mai pot regăsi. Însă, destinul le mai oferă o a doua șansă într-o zi, când Denis o revede, la fel de luminoasă ca în amintirea lui de acum mult timp. Clipa care ar fi putut însemna cel mai frumos moment din viața lui, se învăluie într-un nor gros și gri atunci când își dă seama că ea nu își mai amintește nimic, familia ei ținând-o departe de toate amintirile cu el de dinainte de accident. Revederea Aurorei devine și mai dificilă în momentul în care află că îl disprețuiește din cauza minciunilor care i s-au spus: că a plecat de la locul accidentului, că a părăsit-o în spital, că a renunțat la ea... Toate clipele frumoase petrecute împreună au dispărut, iar în schimb s-a format o pânză groasă de minciuni. Două destine despărțite de orgolii și de iubiri false ajung să se unească și să pună capăt întregului coșmar. Dacă ea își va aminti totul... . "Am încercat timp de doi ani să o uit, să nu mă mai gândesc la momentele noastre împreună. E aici, acum și eu simt că fiecare părticică din mine se frânge. Înțelegi? Nu pot să mă calmez." - Denis Marcu "Nu a trăit cu el ce a trăit cu tine, nu a simțit față de el ceea ce a simțit pentru tine, nu îl iubește pe el așa cum te iubește pe tine. Pentru că adâncul sufletului încă te iubește" - Alin Marcu ©️Vechea copertă realizată de @Rosemary_Evans🌟 ©️Banner realizat de @BiancaStoica8 🌠

//Thriller psihologic// //Mister// //Polițist// Un preot din Detroit, pe nume Fausto Sartori, înfăptuiește o crimă oribilă, spunând că el este cel ales pentru a îndeplini o profeție străveche. Datoria lui este să ucidă toți păcătoșii făcând pământul un loc mai bun. Lucrurile iau o întorsătură dezastruoasă în momentul în care ajunge în Anchorage, locul care îl va determina să creadă cu îndârjire că menirea sa este de a fi un criminal al păcătoșilor. Totul se schimbă, se şubrezeşte odată cu venirea lui Fausto în orășelul ferit de probleme, dar există cineva care va restabili liniștea - cineva care a trăit în infernul acestui bărbat învăluit în mister, care îi cunoaște fiecare gând și mișcare și care, în final, îşi dezvăluie chipul ascuns până atunci în umbră, surprinzându-i până și pe cei mai puțin implicați. O luptă dintre realitate și aparență, cu numeroase piedici, la care participă toți care vor să trăiască. "Adevărul va ieși întotdeauna la iveală", spunea o celebră zicală care a revoluționat lumea de-a lungul timpului, iar oamenii vor să știe adevărul... "E datoria mea să ucid. Sângele altora trebuie să curgă din vina mea, iar acest fapt mă bucură nespus. Sunt un om al lui Dumnezeu care acționează ca Diavolul" - Fausto Sartori ▰▱▰▱▰▱▰▱▰▱▰▱▰▱ 🥇Locul I la concursul "Pietre prețioase" 🥇Locul I la concursul "Magia cuvintelor" 🥈Locul II la concursul "Competition Time" ▰▱▰▱▰▱▰▱▰▱▰▱▰▱ ©️Copertă realizată de @--atmospheric ✨ ©️Vechea copertă realizată de @Rosemary_Evans🌟 ⚠️ ATENȚIE! CARTEA POATE CONȚINE SCENE DE VIOLENȚĂ FIZICĂ, PSIHICĂ ȘI DE LIMBAJ!

În curs de editare. Îi mângâiam chipul admirându-l. Pieptul i se ridică și coboră într-un mod lent și liniștit, dându-mi de înțeles că doarme adânc,îmi așez capul pe pieptul său numărându-i bătăile inimi. Zâmbesc gândindu-mă la cum am devenit atât de apropiați, ridicându-mi privirea începând să îi admir trăsăturile din nou. Privirea îmi cade pe buzele lui între deschise respirația trecându-i prin acea crăpătură, îmi strecor limba printre buze umezindu-le. Perdelele sunt trase, dar nu îndeajuns pentru a bloca fiecare rază a soarelui, una strecurându-se pe fața brunetului care mă tine în brațe strâns parcă fiindu-i frică să nu plec. Îmi ridic iriși de pe buzele lui cărnoase întorcându-mă la chipul său. Ochi i se deschid examinându-i pe ai mei. Furnicaturi îmi trec prin tot corpul șimțând cum genunchi mi se îmoaie, nodul din gât oprindu-mă din a scoate vreun cuvânt. Iriși lui mă plimbau prin toate mările, mă baga la fundul apei apoi valurile ei mă ridicau plutind deasupra ei. Când îi priveam ochi pentru câteva secunde îmi dădea impresia că știu toate adâncimile oceanelor, simțeam ca puteam mișca apa cu o singură atingere. Eream înecată prin valurile marii și îmi plăcea la nebunie când rămâneam fară aer în plmămâni. Copertă realizată de @octaviadiana123

©®Macabrepoem 2016 toate drepturile de autor sunt rezervate. Poeme macabre despre ură, iubire, nefericire și bucurie.

Talmeș-balmeș × Poezie și prostie Prostia și poezia sunt sacre ca și poemele acre. ©Macabrepoem 2016 All my rights are reserved.

Talmeș-balmeș × Poezie și prostie Prostia și poezia sunt sacre ca și poemele acre. ©Macabrepoem 2015

Talmeș-balmeș × Poezie și prostie Prostia și poezia sunt sacre ca și poemele acre. ©Macabrepoem 2021 All my rights are reserved.