{Carte terminată} Un anonim care se însemnează ca "B.D.,, atunci când vorbește cu așa numita țintă Blué pentru prima oară, o fată de 16 ani, prin mesaje, o face pe aceasta să își stârnească interesul pentru el. Mesajele erau dese, anonimul îi știa fetei fiecare mișcare, el nu era doar un spirit în lumea virtuală, putea să își ia oricând forma de om, dar prefera să stea cuminte în telefonul lui Blué, și să îi inregistreze locațiile pe cardul lui de stocare. Adevărul este că Blué era destul de curioasă în legătură cu anonimul, acel "B.D.,, o captiva din ce în ce mai tare, pe zi ce trece.Dar, această curiozitate va fi periculoasă?Sau nu?Va avea de plătit pentru că nu îl blocase de la bun început? ((actually cartea e de cand eram mult mai mica deci please don't judge😃👍🏻))

-Doua suflete. -Unul malefic, iar altul pur. -Si totusi de ce aceste suflete sunt impreuna? Ce au ele in comun? -Ambele sunt moarte.

......

Britney, o adolescentă de 17 ani, nu are o viață chiar așa roz. Nu se simte bine nicăieri pe unde merge, fiind ținta tuturor jignirilor. Dar viața ei se schimbă radical când se întâlnește cu 𝑒𝑙. Fata va afla cum este să ai o familie căreia să îi pese cu adevărat de tine și prieteni adevărați. Cartea necesită o grămadă de corectări!

Cum ați reacționa dacă cei din creepypasta ar vrea să vă facă o "vizită"

Ah, comunitatea creepypasta. În F.F. tipa se întâlnește cu toți de la conac, cu toți și devin prieteni, dar haide să vedem cum ar fi realitatea, bicizzz!

Reguli de baza pentru a supraviețui în caz ca te întâlnești cu cei din creepypasta.

"Abia după ce am aruncat-o în apa rece, am simțit cum corpul îi freamătă, tresare și se trezește. Începu să se zbată, dând din mâni și din picioare nebunește. Știam că nu poate să înoate, o auzisem spunându-i asta tipului ăla blond, Alex parcă. Încet, căzu la fund, lăsând la suprafață o mână, în semn de ajutor, disperată. Am vrut să mă întorc, să plec naibii din locul ăla plin de amintiri urâte și să-mi văd de treabă. Dar atunci am aruncat o ultimă privire spre acea mână. Și atunci am văzut, atunci mi-am amintit. Parcă călătorind în timp, am ajuns înapoi. Același loc, un alt eu. Momentul renașterii mele în monstrul de acum. Aceeiași mână pe care am întins-o și eu, cu speranța ca tatăl meu să mă ajute. Dar n-a avut milă. Dar eu de ce aș avea? 'Nu fi ca tatăl tău!' -mi-a urlat în cap o voce interioară și mi-am încleștat pumnul."