|| Duet poetic sub clar de Lună 🌙 𝕺𝖒𝖓𝖎𝖆 𝖛𝖎𝖓𝖈𝖎𝖙 𝕬𝖒𝖔𝖗 || Fericirea este Iubirea pură, nimic mai mult. Şi fericit este cel ce ştie să iubească! Verba volant. Scriptam manent. 《Cuvintele zboară.Scrisul rămâne.》 #2🥈 în poezii 26 / 6/2021 #1 🥇în poezii 1 Iulie 2021 un proiect realizat de @onlyundermoon & @nicolemoonlight ©Toate drepturile ne sunt rezervate nouă @onlyundermoon @nicolemoonlight Prima publicare © 21 Iunie 2021

Ochii ei căprui se ridică încet de pe ultima pagină și îl fixează. E frumos. Ar putea jura că în fața ei se află Maluma, celebrul cântăreț. Dar nu, nu e el. În fața ei se află un om rău, care o obligă să facă lucrurile la care nu s-ar fi gândit niciodată. - Ai citit ? Trage din țigară, lăsând fumul sa iasă pe nas. - Da. - Și? - Și... am de ales ? Nu cred! - Nu ai. Ai ceva de obiectat în privința detaliilor? - Vei face exact ce scrie aici ? Cei doi se privesc în ochi. El e superior, ea e resemnată. - Da! Sunt un om de cuvânt! - Când îl voi vedea pe David ? - Mâine. - Și... cum va decurge această perioadă? - Tu decizi. Eu sunt dispus să fac totul ca voi sa fiți bine. - Vreau să locuiască și David aici, cu mine. - Este destul spațiu, deci se poate. - Unde e David acum ? - E în siguranță. Atât trebuie să știi. Cu mâna tremurândă, semnează. Își semnează condamnarea. Un an cu execuție. Un an care presupune că ea, Eva, să fie cea mai pricepută actriță și să joace cel mai bun rol. Rolul de parteneră a unui fluent om de afaceri, care în realitate se ocupă cu total altceva decât vrea să pară în realitate. Sau cel puțin asta a înțeles ea din comportamentul acestui bărbat, care păstrează misterul în jurul său. El o obligă, ca în decurs de un an, ea să joace rolul partenerei sale. Ea, obligată de împrejurări, acceptă. Nu are de ales. David e cel mai important pentru ea și nu poate permite ca el să fie departe, să fie chinuit de acești oameni. - Gata! Am semnat. Poți face ce vrei cu mine.. - Sper că ai citit bine. Nu o să fac nimic din ce tu nu îți dorești. - Nu mă vei obliga să mă culc cu tine ? - Eva Eva... Nu. Nu te voi obliga. Doar dacă vei simți tu. - Mă îndoiesc! - Niciodată să nu spui niciodată! Era să uit, mâine va veni c

| Ficțiune psihologică cu romantism | Normalitatea toxică a Hermionei e pe punctul de a se sfărâma când își întâlnește fluturele, metamorfozat în elevul cu părul ireal de alb. Odată ce drumurile lor se intersectează, Hermione învață să viseze și decide că singurul lucru ce o mai ține în viață este el, așa că tot ce își dorește e să nu-l piardă. Mulți l-ar descrie pe Ares Drivas ca fiind un ciudat fără emoții, căruia nu îi pasă de nimic din jurul său, însă aparențele înșală al naibii de tare. Tânărul e mai mult decât arată. Deși câteodată iritant, e generos, copilăros, iar mintea sa se îneacă într-o profunzime aparte. Când brațele de smoală ale trecutului îi străpung chipul, masca de alamă i se dezintegrează, demascând cel mai învinovățit suflet printre pierzători. Secrete teribil de lacome îl îndeamnă să zdrobească inimile tuturor celor care țin la el. Când lupta cu sine însuși se mută în viața reală, deciziile greșite curg din abundență, iar haosul își face loc printre ele. Când unul iubește și altul se agăță de simple frânturi de emoție, eternitatea se crapă în două, iar rezultatul e unul devastator. Singura cale de-a pune capăt distopiei e să nu se piardă unul de celălalt, să se lase conduși de lumina întunericului. Căci lumina e mai pătrunzătoare când e umbrită de întuneric, iar întunericul e mai puțin înfricoșător când e conturat de lumină. Lucrarea conține violență fizică și limbaj licențios, scene cu tentă sexuală, precum și teme posibil deranjante, ca: depresia, violul, drogurile. Drepturile îmi sunt atribuite mie, de la poveste până la exprimare. Modificarea sau copierea NU este permisă și poate fi pedepsită conform legii!

[ Î N C U R Â N D] ❝ Poate că monștrii există. Şi poate sunt făcuți să câştige. ❞ Pentru a citi această carte trebuie mai întâi să citiți "Malach"

Fantezie || Dramă || #Primul draft# || Primul volum din seria ,,Descântecul menirilor severe."|| Te-ai gândit vreodată cum își arată chipul o menire severă? Gândurile îmi bănuiesc că mintea ta așezată pe umerii unui om de rând, nu deslușește acestă controversată înfățișare. Nici-o grijă, am câte un suflet în fiecare palmă, iar ambele știu exact cum să-ți întindă în față, frumoasa înfățișare a acestor două cuvinte minunate, care mă repezită. Nu-ți încărca cugetul cu griji, căci timiditatea lor nu-i eternă. Moare ușor după o clipă două de acomodare. Doar ști cum e cu sufletele astea suferinde. Abia dacă își pot deschide pliscul pentru o astfel de poveste ca a lor. Le-am instruit să fie docile ca și câinii de vânătoare străpunși de loialitate. Sunt orfane, dar numai bune de manipulat. Sunt sărace, dar flămânde după mireasmă de afecțiune. Sunt suflete sfâșiate de traume, dar supraviețuitoare.Sunt două bucăți tremurânde de gheață topită, dar frica le-a devenit obișnuință. Și conștiința presupun că te lasă să crezi, că poveștile lor sunt apetisante și însângerate, ca rănile pe care le-am țesut pe pielea lor. Fii convins că așa-i. Nu te lua după copertă, căci ăsta nu-i un basm de adormit copii. Nu. E viață mâncată de durere. E cântec de tragedie dură. E lacrimă de sare amară. E fantezie fără glas de plictisitoare. povestioară. E dramă curată. Dramă de doi copii gustată. Confuzia te gâdilă așa-i? Doar du-te de savureaz-o. Crede-mă că are să dispară. ~ În curs de editare și de scriere! (Este primul draft pe care îl scriu vreodată în variantă completă, așadar pot exista unele lipsuri și erori de conținut. ) Atenție! - Cartea conține scene de violență fizică/psihică explicită și limbaj licențios! ~ Toate drepturile îmi aparțin în calitate de autor, de la ideea principală până la copertă și ilutrații.

O poveste tipică a unei fetițe, care era motivul tachinărilor din școală. ☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆ Momentul acela când apare cineva în viața ta pentru a te face să simți diferența dintre ieri și azi, rostul fiecărei respirații și nu în ultimul rând importanța fiecărui vis. ☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆ Viața este întotdeauna frumoasă privită de la nivel înalt sentimental, dar absolut întotdeauna e aproape fatal de dureros când cazi de pe steaua pe care o crezi călăuză, mai ales atunci când cade și steaua iar tu nu ești în stare să alegi ce e mai bine pentru tine. Să înveți să zbori, să înveți să cazi, să înveți să te ridici sau să te încrezi din nou în vise și să îți pui dorințe. ☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆ Vise, gânduri, idei și realizări... ☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆ Dacă credeți că aici e un clișeu, să știți că viața noastră e cel mai mare clișeu pământesc. Diferența o face doar modul în care suntem determinați să ne realizăm destinul. ☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆ 📕Copertă realizată de @Crisulet_19 @AngelsAccademy