,,și încă lipesc flori presate pe discul de muzică clasică al nesperanțelor noastre uitate în absurd..." Când stelele cad în și din mine, învelișurile lor de vise și speranțe îmi zdruncină, puțin câte puțin, esența. Îmi găuresc sufletul, îmi vlăguiesc trupul, îmi încoronează mintea cu absurdul și se ciobesc pentru min...
despre ego, fără cuvinte complicate, fără savantism partea a doua
enamour (substantiv): cuvinte de care te-ai îndrăgostit irevocabil și ireversibil enamour e un volum de poezie în poezie și de poezie în proză cu literă mică și fără semne de punctuație sau coerență sau orice vreau să țin totul natural încâlcit și fără logică discontinuu căci de ce ai căuta coerență în gând cover made...
Frânturi din traume, descărcări nervoase, cuvinte aruncate fără sens, dar cu însemnătate; eu și poezia.
halucinații născute din nebunia lui iunie, dar care au gust de șerbet de apocalipsă; copertă: @qwshiro
;mori mori mori te rog jumătate de cuvânt pic(t)at din mine mori și râzi și ninge cum n-ai mai plâns niciodată mori fiind fericit și plângi fiind fericit citește în gri și fii fericit și apoi mori jumătate de cuvânt ca să pot fi și eu fără să fiu; am ajuns din nou acolo mă închid în mijlocul mării și trag valurile pes...
mormânturile sunt prea strâmte pentru uraganele ca mine ai uitat, copile? sunt o furtună cu mănuși de piele o catastrofă care râde deasupra cerului în timp ce se aruncă în focurile iadului să nu uiți că soarele nu moare atât de ușor iar o spiță de viață o cale fer-speranță nu se rupe sub pașii trenurilor de jucărie il...
îți voi spune o poveste mica mea claustrofobie în lumea asta de fapt oameni nu există doar crengi care sapă morminte crengi de liliac sângeroase gata să fie călcate crengi de salcâm care adie ca o urmă de dinastie albastră crengi tinere tinere fluture care se rup și usucă atâtea crengi care oricum într-un sfârșit vo...
mi-am scăpat inima într-o lucernă cu sulf, acum-acum-atunci arde-te pe mâini să o scoți;
conversiuri. contorsiuni. și plată. pentru adânci urzici. acum suntem copii. de frici. de anti-frici. dar dacă am privi în urmele de noi. suntem petale roșii? sau doar antieroi?
tsurune - sb. jp. sunetul produs de săgeată; o contra-lumină, știi, are urme de vânt pe buze. tu ai gust de săgeată, poate, dar niciodată de umbră.
«Florile sunt frumoase, iar ea le vrea pe toate.» «O iubesc, îi iubesc florile.» » Multumes @rydenphette pentru copertă ! «
"Unde spiritul meu cosmic se luptă cu raţiunea şi materialul." Imaginea coperţii nu îmi aparţine. Toate drepturile rezervate © 2015 by xenomorphius
| ʟɢʙᴛ | "Te-am văzut de la geam, stăteai în ploaie şi erai ud. Cerul te plângea, eu te plângeam... tu erai liber, desprins din cruda realitate, uitat de existenţă şi pustiit de orice durere şi suferinţă trupească." Toate drepturile rezervate © 2017 by xenomorphius
volum de poezii scrise la 2 noaptea. "Noaptea cea mai bună versiune a noastră iese la iveală"
Încă îmi place uneori sa mă prostesc și să îmi imaginez ca știu sa scriu poezie.
Uneori, se spune că poezia salvează vieți Vreau și eu să o salvez acum pe a mea. Notă: acest volum include și poeziile din cartea "Cum am umplut singura un Univers", pe care am retras-o în ciorne pentru ca nu îmi plăceau unele dintre ele.
pentru că uneori mă simt vid pentru că mereu caut paradoxuri pentru că nimic nu e real.
" Sunt ca o mică luminiță Printre miile de stele, Dar nimeni nu mă privește pe mine Toate privirile-s pe ele"
,,dragonii sunt ființele care unesc cerul și pământul, lumea noastră și a celor care nu mai sunt printre noi; dragonii sunt ființele care unesc sufletele și le învață să citească; să se citească; să se simtă; ca vântul, ca vântul, ca vântul." aici pentru a fi dragon, aici pentru a împărți cerul în jumătate să fim împr...
tu; eu; cale ferată în mijlocul camerei - fi-mi autopsie de gânduri, fi-mi libertatea-mi de stele, doar fi-mi. și hai să alergăm după trenuri de jucărie prin cameră. copertă: @BiancaMaria1705;
altă plastico-capodoperă răsucită la 2 dimineața, o escapadă în mine, poate, nu sunt sigură încă, dar lumea e atât de frumoasă când tu nu mai ești.
mi-ai spus că erai vânt o tornadă, aproape că, in fiecare seară, îți cântau furtunile la spițe atât de cald ca o adio-mamă atât de șoaptă că te ardea de viu...
