Historias de Atingeri

Sărutul , cel fără de care nimeni nu ar putea rezista! Atat de intens și totodata atat de sfâsietor ! Prin aceasta poveste , vreau să va prezint o etapa a vieții mele in care am cunoscut un baiat , însă de care îmi era frica să îl ating , sa stau in preajma lui sau chiar sa îl sărut..Și știți de ce? Pentru ca era primul ...

E primăvără şi e noapte şi e frig. Sunt maşini în jurul meu, iar mintea mea e departe e la mare printre valuri... dansează gingaşi cu ele şi le cântă iar apoi sunt eu, mică, dar nici prea mică, fericită. Sau pe cât se poate. Îmi place să fiu mică, văd oamenii mai bine, paradoxal ştiu... Le văd mai bine expresia feței, bucuria sau teama, ruşinea sau dorința. Mândria şi plăcerea de a fi cineva. Dar niciodată nu se uită în ochii mei, chiar dacă îl primesc atent. Oare de ce? E muzică, dar nu e dans. Unde au fugit emoțiile? E „un vreau" tăcut, dar pe care nu-l spun din frică. E Martie şi sunt eu. Mică, lângă multe maşini şi mi-e frig şi frică ...oare de ce mi-e frică? Semaforul este verde, e timpul să merg mai departe.