histórias de Ganduri

"Deci ai trecut peste?" prietenul meu intreaba, savurandu si cafeaua. Am ezitat si mi am atintit privirea spre geamul cafenelei. "Nu am niciun sentiment pentru el. La naiba daca m ar vrea inapoi, as spune "nu" si as pleca. Dar nu pot uita scarile pe care i am zis prima data ca il iubesc sau restaurantul unde m a dus. Nu pot sa stau pe banca din fata scolii unde mi a oferit primul sarut. Cred ca am trecut peste, apoi ma gandesc la noi doi si nu imi revin pentru cateva minute.

In acest "volum" gasiti poezii diverse. Despre univers, despre dragoste, despre existenta in general. S-ar putea sa nu fie usor de digerat, s-ar putea sa nu rimeze, s-ar putea sa va stea putin pe creier. Bafta!

Marie, Misha cum îi spun prietenii, are 20 de ani și multe întrebări la care nu are răspuns. La vârsta ei este normal să ai întrebări și multe planuri de viitor, dar ea nu are curajul și puterea de a cauta răspunsul la o singură întrebare, "cine sunt? " ...

Zbuciumul unei minţi confuze, contradicţiile interioare din noi, dorinţe neîmplinite; cât de departe ai merge pentru a-ţi împlini poftele?

A invata sa traiesti singur in durere nu e o alegere. Asemenea tacerii, durerea este facuta pentru a fi spulberata... Asemenea dragostei, durerea este facuta pentru a fi impartita... Asemenea amintirilor, durerea este facuta pentru a fi uitata... Un zambet fals poate sa ascunda sau poate sa tradeze totul, iar asta depinde doar de persoana care-l priveste~!

„Gânduri dintr-o zi de mai" este o carte de proză scurtă, unde capitolele nu vor avea legătură unul cu celălalt. Sunt diferite episoade din viața mea, povestite sub o formă mai frumoasă decât în realitate.

O poezie...

Sentimente înșirate pe o coală..

O poezie, scrisa initial ca piesa rap, unde mi-am pus toata starea din acel moment, de incredere in sine, siguranta si concentrare.

Mi-am făcut curaj să împart puțin din gândurile și perspectivele mele, puțin din viața mea neînsemnată, puțin din dorința mea de a schimba ceva, în lumea asta mică. Dacă doar spun ce gândesc nu pot schimba nimic, dar dacă toți spunem ce gândim, putem crea ceva împreună.

Un volum mic de „poesii". Unele-s făcute la mișto, altele din plictiseală, altele-s inspirația mea care se plimbă pe-aici. Bucurați-vă de ele, că nu cred c-or să mai vadă lumina zilei după.

N-am ce face.

In ploaia vietii fata sta si rabda, si lasa ca lacrimile sa-i fie sterse de stropii destinului; acelasi destin pe care ea l-a inghitit ca pe o pastila prescrisa de un doctor nebun. "Asa a fost sa fie", zice fata. De ceva vreme fata a ramas fara glas, parca cineva i-a scos coardele vocale si i le-a implantat in creier. Si de atunci tot tipa, in ea si pentru ea.

Ganduri...lucruri pe cale le scrii noaptea, cand iti amintesti de persoanele dragi pe care le.ai pierdut...

Este doar ceva neprevazut

Doar jurnalul stie tot. Doar jurnalul imi stie sentimentele si gandurile. Doar el imi pastreaza secretele. Despre ea. Fata care mi-a schimbat viata.

Esti idiotul meu

Michelangelo și Aristotel pot fi descriși ca un cuplu armonios, care merg prin greutățiile vieți impreună, tinându-se de mană, Dar când un factor disturbator dereglează viața personajelor, Ari si Mike trebuie să treacă printr-o serie de probe la care vor fi supuși de către propriul judecător aspru, mintea. "În fiecare noapte stau peste 24:00 , peste 1:00, etc. Nu pentru nu aș fi obosit. Nu pentru că vreau să îmi pierd timpul pe site-uri de socializare. Ci pentru că sunt obosit, vreau să dorm. Dar nu pot, pentru că gândurile mi se plimbă haotic prin cap. Mintea mea o i-a razna. Recalculează lucruri, și analizează altele la care nu vreau să mă gândesc. Deci mă țin intenționat treaz și mă epuizez ca atunci când in final mă întind in pat, adorm și gândurile nu mă mai țin treaz."

"Dă-mi voie să îți spun două lucruri: toți suntem vinovanți de aceiași crimă, totuși e mult mai simplu să uiți. Nu le uita."