yumiashx
Ha-jun închise ochii cu putere, simțind cum fiecare suspin al ei i se înfige direct în inimă, ca un ciob de sticlă. O strânse la piept cu o disperare mută, de parcă prin acea îmbrățișare ar fi putut să-i adune toate bucățile sparte și să o întregească la loc.
― 𝘚𝘶𝘯𝘵 𝘢𝘪𝘤𝘪, 𝘏𝘢-𝘦𝘶𝘯... șopti el, iar vocea i se frânse la jumătate, trădându-i toată durerea pe care încerca să o ascundă. 𝘚𝘶𝘯𝘵 𝘢𝘪𝘤𝘪. 𝘊𝘩𝘪𝘢𝘳 𝘥𝘢𝘤ă 𝘭𝘶𝘮𝘦𝘢 𝘵𝘢 𝘴-𝘢 𝘱𝘳ă𝘣𝘶ș𝘪𝘵, 𝘵𝘦 ț𝘪𝘯 𝘦𝘶. 𝘕𝘶 𝘵𝘦 𝘭𝘢𝘴 𝘴ă 𝘤𝘢𝘻𝘪.