Suflet Stories

Un nou început. Aceeași viață.

poezii macabre din cavouri adunate

Să-mi ardă sufletul că pot să-l privesc, să ardă pentru că îl vrea, să ardă iar...nu îl poate avea

If you feel alone and no one can t understand you,so they choose to look at you like you re monster or somethin like that....I know how you re feeling.. You re not crazy, you re just TOO SAD.

Sufletul - probabil este o taină pe care omul nu va fi niciodată în stare să o poată înțelege, să o descopere până la capăt... Sufletul nu îl poți vedea, deși există; nu-l poți simți, deși se oprește uneori ca un nod în gât; nu este un organ, deși se poate îmbolnăvi, dar nu există doctor care să-l poată lecui până la capăt, noi fiind proprii noștri medici... Toate drepturile de autor rezervate!

O noua serie de poezii

Abigail suferă de psihoză maniaco depresivă, dar nu știe asta. Copilăria ei este zbuciumată, mama ei innebunește și este nevoită să se descurce singură de la 14 ani. Date fiind circumstanțele, aceasta se izolează de toți deoarece decide că este un pericol pentru oamenii din jurul ei. Incearcă să se multumească cu gândul că așa trebuie să fie, că doar așa iși poate controla stările și ieșirile, trăind singură o viață inertită lipsită de orice ar putea să o scoată din zona ei de confort. Insă lucrurile nu merg mereu cum ne dorim și ea este nevoită să treacă prin niște schimbari majore, să simtă lucruri puternice și să ducă lupte cu sinele ei instabil.

Imaginează-ţi cum ar fi să asişti la înmormântarea propriei tale lumi, lume făurită din lumină, iubire si fericire. Imaginează-ţi cum ar fi ca atunci când iţi iei adio de la ea, aruncând trandafiri peste cosciugul din lemn negru, pămantul să se deschidă gingaş şi să vă cuprindă într-un amor nebun pe amândoi, alunecând spre cele mai tenebroase trăiri, dureri şi contemplări ale fiinţei tale efemere ce se dizolvă în neantul plictisit. Periplu prin tenebru - poezii pentru generaţia tinerilor morţi, uitaţi sau pierduţi în întuneric.

De ce este atat de dificil sa fi înțeles? ...chiar si de propria persoana...

Imaginează-ți o stea pe cer, una strălucitoare și frumoasă. Dar ea este singură. La fel credea Ema că este și ea, doar un suflet pierdut printre oameni. Situațiile prin care este forțată să treacă aduc anxietatea în viața ei. Se va putea împotrivi tuturor nenorocirilor ? Este vorba de trecut? De viitor? Doar ea va știi să oprească toate acele gânduri. Dar ce va face cu sufletul neglijat?

Aici veti putea gasii si desigur citi parti din esenta si sufletul meu...sper sa va placa

Pentru mine si pentru toti calatorii prin lume...

Am renuntat, in sfarsit, sa fiu sclavul propriilor mustrari, sa ratacesc fara noima in labirintul constiintei si m-am cufundat in oceanul de amintiri ce mi-a revenit miraculos.

Aceasta nu este o ficțiune. Este viața unei femei care a tăcut prea mult. E jurnalul unei fetițe rănite, devenită mamă, soție, femeie. În aceste file nu veți găsi doar durere, ci și puterea de a merge mai departe. Sunt gânduri care au stat îngropate în suflet ani de zile. Iar acum... cer voie să iasă, să fie auzite. Dacă citești asta, înseamnă că ți-ai deschis inima. Îți mulțumesc. Poate că undeva între aceste rânduri ne vom întâlni - femeie cu femeie, om cu om, suflet cu suflet.

"Direct din suflet" reprezinta toate gandurile si sentimentele mele.

Aici pun textele pe care l-am postat pe Tumblr (@blackandwhite1018). Sunt mai multe texte scurte. Sper sa va placa. O.C.

Să te simți singur e unul dintre cele mai grele sentimente pe care le poți simții. Să știi că ai oameni în jurul tău dar totuși te simți singur. O singurătate diferită, o singurătate a inimii, să duci dorul cuiva pe care nu l-ai întâlnit niciodată pare o aberație de nivel înalt dar cumva e mai reala decât ți-ai putea imagina. Simt asta în fiecare zi, în fiecare minut, secunda din viața mea. Am prieteni, familie lângă mine dar îmi e dor, de cineva, de ceva, ce nu am întâlnit, ce nu am cunoscut. Și totuși se simte ca o apăsare, ca o poftă a sufletului cumva...

Volum de poezii