Nu am pierdut natura. Ne-am pierdut locul în ea. O poezie despre tăcerea păsărilor, zgomotul oamenilor și o lume care încă așteaptă să fie ascultată. Despre progresul care a uitat ce înseamnă viața. Despre oameni care au ales să fie surzi.

O reflecție poetică despre iarna care se așază cu troiene și tăceri, asemenea versurilor clasice ale lui Alecsandri. Poemul surprinde frumusețea iernii văzute de la adăpost, cu ochii liniștiți ai unui suflet care știe să asculte și să privească în liniște.

S ar zice ca eu sunt izvorul acestei poezii ,dar sunt doar vantul care da o formă lucrurilor.

Ecouri de scrum" este o colecție de versuri desprinse din tăcerea nopților, din fumul amintirilor și din ploaia care spală trecutul, dar nu-l poate șterge cu adevărat. Fiecare poezie este un murmur al sufletului-uneori ars de dor, alteori stins de timp. Între umbră și lumină, între foc și cenușă, versurile din acest album sunt fragmente dintr-o inimă care încă bate, chiar dacă doar în ecou.

Menges Florin

O chemare spre libertate și vis, acolo unde sufletul aleargă alături de caii luminii.

poezie

Este o poezie ce prezintă trecerea ireversibilă a timpului.🕛🕘

Aici voi pune toate poeziile scrise de mine. Sper să vă placă!

Un poem ce surprinde magia iernii ca un vis alb, plin de liniște și povești vechi, unde sufletul se regăsește în tăcerea fulgilor ce dansează.