Stătea acolo. Purta acei pantaloni, negrii, extrem de mulați ce îi prezentau formele dotate. Maioul alb, ce rotunjea sânii perfecți. Era o amenințare pentru orice bărbat. Mai ales pentru mine. Nu puteam nici să o ating, când se presupune că trebuie să fac mai mult de atât. Eu trebuia să o omor.
Părul acela confecționat din diferite nuanțe de blond, ondulat, prins într-o coadă răzleață se prelingea perfect pe spatele ei țeapăn. Cascadele azurii ce-i erau prinse în orbite. Ochii perfecți ce nu aveau nevoie de machiaj pentru a ieșii în evidență. Și în final acele buze rozalii acoperite de un ruj roșu aprins, ce parcă mă străpungeau și mă făceau să le simt chiar dacă nu luam contact cu ele.
Pare o fată dulce. E chiar surprinzător și de necrezut când o să cunoașteți cea mai puternică fată, cea care poate ține piept criminalului de mine. Atâtea încercări eșuate. Îmi poate cădea în plasă ? dar dacă îi cad eu înainte ?