Enigmele zeilor

Ea era adusă din umbră lumii de vis,îngerul întunecat de pe parte întunecată a iubirii,abisul crâncen că fiind cea mai mirifică durere ce putea fi simţită de un muritor de rând. Renaşterea ei provoca cerului cea mai cumplită mâhnire,acesta strigandu-şi regretele în numărate rânduri,stingherit de faptul că cel mai serafic înger îl părăsea din când în când. Era asemănată cu Nyx ,regina întunericului,însă era de fapt întruchiparea vie a Kamadevei,ce-şi lovise ţintă atât de puternic incatera personificată că fiind un zeu,pământean,a cărei strălucire şi frumuseţe angelica,debordantă,nu se pierdea niciodată. Îl salvase de pe Acheron,iar atunci când îl învăluia cu parfumul sau,simţea în el o tentă de atotputernicie,ceea ce-l face invincibil,că Ahile. Pentru ea,era un nou început,după ce renăscuse din propria cenuşă,că o pasăre Phoenix,ea însăşi fiind un personaj considerat o mică parte a întregului,consacrandu-şi puterea prin inexistentă,însă privită de el,de aproape,era tot ce-l putea Ilumina,creându-i o imagine atât de clară,asemănătoare cu culesul primulelor primăvară,iar atunci când iubirea lor se va uni,atunci când ei vor devenii un întreg complex,căruia iubire-i menţine vitalitatea,universul se va transformă într-o supernova,autodistructivă ce va ceda la prima şoaptă cuvântată de un muritor. Iubire demonică,rezultanta dragostei dintre un miritor şi un zeu.