-Daca mai faci un pas jur ca te omor!
-Hai incearca! Haide caine vreau sa vad de ce esti in stare!
-Eu sunt Marele Alfa! Eu sunt Alfaul Suprem!
-Si crezi ca nu stiu asta! Mi-o reamintesti in fiecare parte din zi si din noapte!
-NU poti sa pleci!
-A da si cine ma opreste!
-Soarta!
-Soarta?!
-Da soarta! Ea ma ales pe mine!
-Poate... dar eu, EU, l-am ales pe EL. Si voi pleca cu el!
-NU!
Maraitul a inceput sa rasune din gatul lui, colitii lui albi, mari si insetati de sange si-au facut aparitia iar albastru lui calm s-a metamorfozat intr-un rosu puternic, turbat. Bratele lui mari imi prind corpul, il arunca in aer si il trantesc de pamant pe iarba uda. Corpul sau masiv sta asezat peste mine lasandu-si toata greutatea iar urletul lui, urletul Alfaului Suprem se rasfrange in totalitate asupra chipului meu. Ii puteam simti puterea si autoritatea. Imi inchid ochii si simt aceea migrena usturatoare in jurul tamplei durerea se muta la ochii. Ii deschid, ochii mei de un verzui cald se capata o culoare purpurie. Tip scurt iar corpul lui se tranteste de un copac, crengile copacului infasurandu-i si imobilizandu-i corpul. Ma apropri de el si ochii mei stralucesc mai puternic ca niciodata, ii simt frica, simt frica Marelui Alfa.
-Oi fi tu stapanul meu! Dar intelege! Nu te iubesc! Nu te mai iubesc! Il iubesc pe el si voi pleca cu el, cu gardianul meu
Cine sunt eu? Alexis... Ce sunt eu? Daca m-ai fi intrebat asta acum doua luni ti-as fi spus ca sunt un om, o simpla adolescenta... insa acum, acum nu mai sunt doar o copila care are de cotrolat o scoala. Acum am un stapan, pe care il detest, am un gardian, pe care il iubesc, am o maestra, pe care trebuie sa o iert, am un partener, pe care trebuie sa il protejez si am un dusman, de care trebuie sa ma feresc. Ei sunt tot ce mai am, ei sunt noua mea lume, ei sunt familia mea. Asta sunt ei... Iar eu? Eu sunt REGINA!
Mi-am împins corpul spre al lui, buzele mele atingându-i urechea.
- Care este numele tău? am șoptit înainte de a-i mușca lobul urechii.
- Colton, a spus el, sunând mai mult a geamăt, făcându-mă să zâmbesc în sinea mea.
Mi-am așezat genunchii de fiecare parte a picioarelor lui și l-am împins, având grijă să nu mă frec prea mult de el.
- Colton, îmi place numele tău, am gemut ușor înainte de a-mi mușca buza inferioară.
Știam că mâinile lui voiau cu disperare să mă atingă, dar era conştient că nu-i era permis. Îi puteam vedea dorința arzătoare din ochi, amestecată cu altceva, dar nu eram sigură despre ce era vorba.
- Spune-mi numele din nou, kitten.