Până la ultima suflare

M-am lăsat copleșită de iubire. M-am pierdut în mrejele ei. De câte ori încerc să scap, să fug, să mă îndepărtez, îmi dau seamă că de fapt nu vreau. Că nu îmi ajunge suferința, că îmi place dulcea agonie pe care o trăiesc. Mă arunc de fiecare dată în brațele sale călduroase, acolo unde știu că imi va fi ultima suflare.

Află cat de dureroas este să ai o dragoste imposibilă, neîmplinită și cât de departe poți ajunge, cât de mult te poți îneca într-o apă fără fund, într-o agonie a suferinței.