(nu) Sunt nebuna

(nu) Sunt nebuna

  • WpView
    Reads 163
  • WpVote
    Votes 30
  • WpPart
    Parts 7
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Sun, Jun 25, 2017
"-Nu sunt nebuna, ce nu intelegi? -Atunci de ce te comporti asa ciudat? - Nu stiu la ce te referi. -Fi serioasa! ma apostrofa el, intarindu-si cuvintele cu o usoara ridicare a mainii. -Sunt. i-am raspuns prompt, ridicandu-mi barbia. As fi continuat disputa daca toata concentrarea mea nu s-ar fi risipit atunci cand ameteala iar m-a naucit complet. Dar de data aceasta avea sa fie diferit, imi dadeam seama dupa modul leganat in care ma indreptam spre Robin. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc a fost mirosul lui de cocos. Apoi am cazut in intunecime, de parca o gaura neagra m-ar fi tras in ea cu viteza luminii. "
All Rights Reserved
#4
freementalillness
WpChevronRight
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Capul mafiei  - Prima parte
  • Aimee: Soldați În Războiul Iubirii
  • Marko - Între dorință și pericol
  • Drumul spre inima ta
  • NOVA
  • ASA TATA, ASA FIU
  • Maia Reyn -  Eu cu mine insami... Intre minciuni si adevaruri
  • Suflete în derivă |FINALIZATĂ|
  • Sirius
  • NOI

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.

More details
WpActionLinkContent Guidelines