Partea a doua din prima mea...poveste. Am revenit cam tarziu cu ea, dar sper sa va placa. Stii cum e sa fii captiv intr-o lume mizerabila? Sa nu poti respira pentru ca totul te sufoca. Sa mori suferind si plangandu-ti de mila stiind ca nimeni nu te va salva... Stii cum e sa fii limitat? Sa trebuiasca sa nu fii capabil sa incalci 'regulile' naturii...pentru ca asa te-a făcut ea: trist si in continua suferinţă. Fara cale de scapare deoarece urasti ce esti, ce ai fost si ce stii ca vei deveni din cauza amintirilor ce te bântuie si sentimentului de teama ca orice faci este gresit.