
Se spune că iubirea este oarbă. Că te leagă la ochi cu o mantie invizibilă și-ți acaparează întreaga rațiune. Că are puterea de a-ți controla toate simțurile și de a lua decizii fără a se consulta cu nimeni, creând de multe ori confuzie. Dar eu prefer să fiu de o mie de ori oarbă și să nu privesc prin ochii minții. Prefer să iubesc la nebunie chiar și cu riscul de a ajunge în acel moment disperat în care să-mi doresc cu ardoare să mor din iubire. Pentru că eu vreau să trăiesc, vreau să simt, vreau să fiu fericită până într-acolo încât să spun că inima mea va bubui de emoții și de fericire. Vreau să pot construi relații din clipe magice, dar și din defecte sau trăsături de caracter diferite de alte mele. Vreau să le accept și să iubesc acea persoană pentru ceea ce este ea, nu pentru ceea ce mi-aș fi dorit eu să fie. Vreau ca acea iubire să își păstreze esența și să nu scadă în intensitate atunci când va fi nevoie să înfrunte fricile și nesiguranțele de care se va împiedica pe drum.
Eu voi lupta pentru iubirea mea și-mi voi învăța și bărbatul de lângă mine să mă ajute să ne protejăm iubirea, să o ocrotim de rele și să o alimentăm în fiecare zi cu sentimente pozitive pentru a putea deveni mai puternică.
Așa că eu sunt Amira și sunt iubirea vieții lui, chiar dacă nici unul dintre noi nu știe asta... încă!All Rights Reserved