Doar o umbră...
  • Reads 23,062
  • Votes 1,776
  • Parts 50
  • Reads 23,062
  • Votes 1,776
  • Parts 50
Complete, First published Jul 06, 2017
Ea este doar o umbră... Este doar o bucată de metal, un robot care nu o va înlocui niciodată pe adevărata ea. M-a mințit, m-a trădat, m-a jignit, m-a călcat în picioare şi nu a regretat nici măcar o secundă că a procedat cu mine într-un mod atât de josnic. De fapt cum putea să o facă,  ea nici măcar nu simte, nu trăiește, nu ştie a iubi, a visa, a zbura pe aripile speranței, a alerga, a râde, a plânge, a-i fi frică ca mai apoi să se refugieze în brațele persoanei apropiate. Este, pur şi simplu, o statuie cu o inimă de piatră care niciodată nu va bate într-un ritm cu durerea mea. Nu va înțelege că eu devenit un om bolnav mintal sufăr și mă simt atât de singur, uitat, neînțeles de nimeni în acest uriaș univers. Sufletul meu este distrus demult şi ar dori să te regăsească, să îți simtă sinceritatea, dar nu reușește,  fiindcă tu ești doar o umbră în viața mea pustie...

O copertă minunată realizată de @Rachelle275 Mulțumesc din suflet❤
All Rights Reserved
Table of contents
Sign up to add Doar o umbră... to your library and receive updates
or
#6robot
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Proiectul Antera cover
Fratele meu vitreg  cover
Misiunea alfa cover
Pariul❤ cover
Nudimmud are un glowup  cover
The Order Spells (Ordinul Secret Vraji) cover
Dintr-o greșeală cover
Dragoste din datorie cover
APOCALIPSA ZOMBIE: ULTIMII DINTRE NOI cover
Îndrăgostită de fratele vitreg! cover

Proiectul Antera

1 part Ongoing

Roboții se îndepărtau, iar Roderick profită de acest moment de singurătate parțială (Donnie fiind mereu cu el) pentru a activa modul senzorial al costumului său. Prin intermediul senzorilor care îl acoperă, putea simți vântul rece și aprig care parea să treacă prin găuri apărute în costum. Tălpile i se afundau în nisip, și simțea cum acesta îi trece cald printre degete. Nările inspirau aer care avea un alt miros, ușor ars și provocând o senzație de acreală în gură. Pielea îl durea, fiind expusă la soarele puternic. Era ca și cum ar fi fost gol, asemenea omului primitiv, vulnerabil la elementele naturii și neputincios în a le opri. Și brusc, senzațiile se opresc. Totul a fost o iluzie, posibilă prin simbioza între costum și SACA. Acum, se simte puternic, de nestăvilit, capabil să mute munții din loc.