Story cover for Speranță târzie  by affella
Speranță târzie
  • WpView
    Reads 9,371
  • WpVote
    Votes 723
  • WpPart
    Parts 29
  • WpView
    Reads 9,371
  • WpVote
    Votes 723
  • WpPart
    Parts 29
Ongoing, First published Sep 03, 2017
,,Pare că este doar un obiect de decor. O statuie împietrită. Un trup mort pus acolo special pentru a îmbunătăți priveliștea. Un obiect necesar pentru a umple încăperea goală."

*Momentan postez foare rar...
All Rights Reserved
Sign up to add Speranță târzie to your library and receive updates
or
#131speranta
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Capul mafiei  - Prima parte  cover
Izuku Midoriya:The Hazardous Hero cover
Golanul (+18) cover
Maia Reyn -  Eu cu mine insami... Intre minciuni si adevaruri cover
PREJUDECĂŢI (II) cover
Drumul spre inima ta cover
Trandafirul Din Mlaștină cover
Sirius cover
NOI cover
NOVA cover

Capul mafiei - Prima parte

44 parts Complete

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.