-De ce acum? De ce aici? spun eu nedumerită -Ai să înţelegi mai târziu. Sper. se aude vocea lui suptă de viaţă Se ridică de lângă mine însă corpul lui nu e refăcut. Picioarele încep să îi tremure, mă ridic şi îi trec braţul peste gâtul meu încercând să îi împiedic căzătura. -Nu. Nu te las. Nu scapi aşa uşor de mine mă auzi!? Rămâi treaz! Chad îmi zâmbeşte şi înainte să leşine spune : -Tot o copilă ai rămas.