Blood and Tears

Blood and Tears

  • WpView
    Reads 18
  • WpVote
    Votes 1
  • WpPart
    Parts 3
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Thu, Oct 19, 2017
by: _ByaCorn_ Merg linistita pe holurile scolii gata sa ies, pentru a pleca acasa. Pe drum observ cum o batranica este hartuita de niste baieti mai mari. Strig la baieti si ei isi intorc privirile spre mine, batranica grabita trece strada si pleca spre casa, cel mai probabil. Baietii incepura sa rada si alergau spre mine, eu incremenita nu puteam sa ma misc.. Sau nu voiam.. Stii cum se zice "Nu exista nu pot, exista doar nu vreau"
All Rights Reserved
#40
blood
WpChevronRight
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Capul mafiei  - Prima parte
  • Sirius
  • Maia Reyn -  Eu cu mine insami... Intre minciuni si adevaruri
  • Suflete în derivă |FINALIZATĂ|
  • Aimee: Soldați În Războiul Iubirii
  • Marko - Între dorință și pericol
  • Drumul spre inima ta
  • NOVA
  • NOI
  • ASA TATA, ASA FIU

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.

More details
WpActionLinkContent Guidelines