Trezeste-te, Samantha!
  • Reads 1,240
  • Votes 162
  • Parts 34
  • Reads 1,240
  • Votes 162
  • Parts 34
Ongoing, First published Oct 08, 2017
Este uimitor cum imaginatia te duce pe cele mai inalte culmi ale cunostintelor tale, dar ce se intampla atunci cand aceasta este provocata de o boala mintala? Schizophrenia o trimite pe Samantha intr-o lume incredibila, complet inexistenta, in care ea se refugiaza pentru a scapa de vina mortii lui Harry, desi aceasta o bantuie chiar si acolo.
         Adevarata poveste incepe in momentul in care Sam se trezeste in spitalul de psihiatrie si constientizeaza ca toate trairile ei sunt imaginare, iar in incercarea de a-si redresa viata o ia razna tot mai mult. Holden este cel care o pune cu picioarele pe pamant si ii arata ca realitatea este mult mai buna decat imaginatia, alaturi de el redescoperind adevarata dragoste.
All Rights Reserved
Sign up to add Trezeste-te, Samantha! to your library and receive updates
or
#47psycho
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Capul mafiei  - Prima parte  cover
NOVA cover
Marko - Între dorință și pericol cover
Trandafirul Din Mlaștină cover
Izuku Midoriya:The Hazardous Hero cover
De-a v-ați ascunselea - Vol I cover
Îngerul meu cover
Sirius cover
Între abis şi paradis cover
Iubind în tăcere cover

Capul mafiei - Prima parte

44 parts Complete

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.