HADÈS.

❝El era rece - îi simțeai respirația cum îți oprește pulsul, ea - caldă, inocentă și cu niște ochi prin care îți puteai vedea visele.

El cu ochii negri și lipsiți de suflet, ea era ziua și el completa noaptea, Hadès și Nina erau furtuna și vântul.

Să te iubesc e mai presus de mine, să te ating a devenit o fantezie. ❞

Finalizată.

Cartea conține greșeli multiple de gramatică, scene detaliate la nivelul mediu.

Am păstrat-o în varianta originală.