O viata aproape normala

O viata aproape normala

  • WpView
    Odsłon 7
  • WpVote
    Głosy 1
  • WpPart
    Części 1
WpMetadataReadW trakcie
WpMetadataNoticeOstatnia publikacja sob., sty 6, 2018
WpInfo
Fikcja
Akcja i Thrillery
Buna,numele meu este Mitrică Amalia(adică numele scriitoarei.În fine să trecem peste saluturi. În această carte este vorba despre o fată pe nume Andreea,care are părinții divorțați şi stă la mama ei pe nume Cristina (şi bunica ei Georgiana).Tatăl ei Alexandru vine în fiecare wekend şi o ia pe Andreea înpreună cu prietena ei cea mai buna Melissa. După un timp tatăl Andreei îi arată fetei o carte din biblioteca sa care are nişte mistere de ne dlestuşit dar tatăl fete ştie că doar fata poate să le desluşească. Ps:scuze pentru greşelile gramatice (şi pentru cele viitoare)sper să vă placă cartea
Wszelkie Prawa Zastrzeżone
Dołącz do największej społeczności pisarskiejOtrzymuj spersonalizowane rekomendacje dzieł, zapisuj ulubione dzieła w bibliotece oraz komentuj i głosuj, aby rozwijać swoją społeczność.
Illustration

To może też polubisz

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • You are mine//J.JK//
  • A House of Second Chances
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • Elin
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • El Silencio de Madrid
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

Więcej szczegółów
WpActionLinkWytyczne Treści