Bad boy-ul și tocilara

Bad boy-ul și tocilara

  • WpView
    Leituras 4,407
  • WpVote
    Votos 158
  • WpPart
    Capítulos 17
WpMetadataReadConcluída qua, jun 27, 2018
Manuel este băiatul rău al clasei: jachetă de piele, țigări, atitudine. Doriana, pe de altă parte, este o tocilară: cărți, ochelari de vedere, cunoștiințe multe și inutile. Aceștia abia dacă-și vorbesc, până într-o zi, când ajung blocați amândoi în aceeași cameră. Oare se va înfiripa ceva între ei? - // E terminată // Copertă făcută de @Oana_HS 💕 // 25.9.2018 - locul 12 in categoria Pamflet (thankk)
Todos os Direitos Reservados
#187
fiction
WpChevronRight
Junte-se a maior comunidade de histórias do mundoTenha recomendações personalizadas, guarde as suas histórias favoritas na sua biblioteca e comente e vote para expandir a sua comunidade.
Illustration

Talvez você também goste

  • Capul mafiei  - Prima parte
  • Drumul spre inima ta
  • Trandafirul Din Mlaștină
  • Perechi moarte
  • NOI
  • NOVA
  • PREJUDECĂŢI (II)
  • Aimee: Soldați În Războiul Iubirii
  • Omegaverse-Teritoriul Iubirii
  • Pleacă, dar nu mă uita! (Finalizată)

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.

Mais detalhes
WpActionLinkDiretrizes de Conteúdo