Stai departe de fereastră!
  • Reads 183
  • Votes 28
  • Parts 3
  • Reads 183
  • Votes 28
  • Parts 3
Ongoing, First published May 05, 2018
Îl observase pe el stând în spatele geamului de sticlă, conștientă de următoarea lui mișcare. Mâna lui se apropiase lent de mânerul ferestrei, știind că el trăgea de timp doar ca să-i facă ei în ciudă. Ea îi percepuse gestul ca pe un avertisment și acaparată de lașitate, se lipise cu spatele de peretele rece de lângă fereastră ca el să nu o vadă. Murmurase în gând ,,Te rog, nu deschide fereastra!". Dar vecinului din blocul de vizavi nepăsãndu-i de a ei rugăminte, deschise fereastra. Inspirând aerul proaspăt al dimineții, acesta privise cartierul și pe vecinii de pe stradă. Se opri. Imediat atenția i-a fost captată asupra unui punct fix. Fereastra ei. 

Tânăra murmură în gând speriată și nesigură:
     - Eu eram punctul fix, așa-i?
All Rights Reserved
Sign up to add Stai departe de fereastră! to your library and receive updates
or
#32loialitate
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Capul mafiei  - Prima parte  cover
Îngerul meu cover
Izuku Midoriya:The Hazardous Hero cover
Iubind în tăcere cover
Sirius cover
Dincolo de infinituri cover
Între abis şi paradis cover
În curs de editare | Sub custodia ta|Finalizată  cover
ASA TATA, ASA FIU cover
De-a v-ați ascunselea - Vol I cover

Capul mafiei - Prima parte

44 parts Complete

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.