" - Ajută-mă...
- Nu-i pot ajuta pe cei ca tine. "
A vedea lucruri ce oamenii normali nu le pot vedea pare o abilitate extraordinară, însă vine cu defectele ei. Să vezi spirite și alte creaturi nu mai este atât de minunat pe cât sperai. Să știi că ești urmărită și privită mereu... Să vezi totul şi nimeni să nu înţeleagă.
Ce faci atunci când inima îţi tresare la o simplă atingere rece? Ce faci când vrei să-l vezi mereu, nu doar la o anumită oră, nu doar în întuneric? Alegi să îl ajuţi, sau alegi să te prefaci că nu există?
Să ai sentimente pentru cineva ce nu ar mai trebui să existe este nebunesc, însă să-l ajuţi este interzis. Ar trebui să renunţi, dar tu nu te dai bătută niciodată.
O simplă alegere îţi poate schimba viaţa, dar te poate şi distruge. Tu ce alegere vrei să faci?
* * *
" - Eşti diferit. Diferit de toate spiritele şi creaturile pe care oamenii normali le cred inexistente. Eşti... Nici nu găsesc un cuvânt să te descriu. Ce eşti?
- Un suflet ce rătăceşte într-o lume fără suflete."
Ariana era foarte retrasă, poate și puțin ciudată, nu se acomodase noii școli, deși se transferase aici anul trecut. Mai avea doar 2 luni până la absolvire si tot odată până împlinea vârsta de 18 ani, iar chinul prin care trecea avea să i-a sfârșit.
Un tată abuziv.
Un accident.
Un secret bine ascuns.
Oare vârsta de 18 ani va fi sfârșitul chinului, sau doar începutul?
Oare îsi va asculta rațiunea, sau se va lasa prada sentimentelor?