După ce a trăit doi ani la New York, Step revine la Roma. Amintirea cu Babi l-a însoțit tot timpul și îi este frică de momentul când se va reîntâlni cu ea. Deodată, își dă seama că lucrurile s-au schimbat și puțin câte puțin va trebui să-și reconstruiască viața în Italia: să-și facă prieteni noi, să se angajeze, să înceapă o viață nouă...
Când o cunoaște pe Gin, o fată veselă și frumoasă, își dă seama că poate să se îndrăgostească din nou. Dar nu este ușor să o uite pe Babi, iar când o revede, simte că toată lumea lui se dezechilibrează... Merită să încerci să retrăiești o poveste de dragoste trecută sau e mai bine s-o uiți pentru totdeauna?
În volumul Te doresc, partea a doua a romanului „Trei metri de asupra cerului", Federico Moccia ne captivează cu un roman savuros care ne vorbește despre dorințe, dragoste și vise.
„Voi reuși vreodată să mă întorc acolo, unde doar îndrăgostiții trăiesc, la trei metri deasupra cerului?"
Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el.
- Alexa!
Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina.
"Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute.
"Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?"
- Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi!
Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima.
Nu aveam sa accepta asta!
Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal!
In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece.
Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista.
- Ești a mea, pricepi?
Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.