Ura, aceasta latura patetica a oamenilor ii face slabi in fata altor creaturi nascute chiar din sufletele lor pline de intuneric, manie si chin. Pe cand aveam 4 ani am avut prima mea intlnire cu groaza. Eram in parc alaturi de fratele meu Adam cand dintr-o data un nebun scoate din haina un pistol si trage la intamplare in persoanele aflate acolo, fratele meu este lovit mortal fix in crestetul capului cazand la picioarele mele, atata sange: pe iarba, pe banci, pe trandafirii albi abia infloriti. Nenorocitul a fost prins in cele din urma dar eu nu am uitat nici o data acel moment, fata criminalului asa linistita de impacat cu sine insusi si sangele fratelui meu imprastiat peste tot.