Seth

"Nu te vreau aici. Esti rau. Nepotrivit. Te urăsc cum nu am mai urat pe absolut nimeni. Poate te întrebi de ce. Sunt sigura ca ti-ai dat seama de asta pentru ca mi-ai dat de înțeles că stii, ca ti se pare patetic. E vorba de o pasare, una frumoasa care canta frumos. Abia invata sa zboare. Era tanara si mult prea curioasa. Stia multe însă mult prea puține pentru a porni in călătoria pe care se încumeta să o înceapă. Voia să vadă lumea. Muntii. Apele. Sa se piardă în nori si sa nu se mai întoarcă niciodată. S-a îndrăgostit de cerul albastru si s-a pierdut in el. Rad mereu de asta cand aud. Cum poti sa dai dovadă de atât de multă inocenta. Cine a mai pomenit asa ceva? Sa te îndrăgostesti de cer si sa crezi ca poti sa il ai. Sa il stăpânești, sa fie al tau si sa nu cazi la un moment dat. Ea a căzut si poate ca asta-i era soarta inca de la inceput. Sa cada si sa se raneasca, sa sufere si sa suspine iar mai apoi sa se ridice si sa o ia de la capat.

Nu-i asa ca-i amuzant? Cum existenta unora e o gluma si a altora un sir de succese infinite? E corect? Poate nu. Poate da. Cine suntem noi sa decidem. Ne uram si ne complacem insa niciodata nu vedem mai mult decat atat. Suntem orbi si nu simtim. Probabil ca doar de asta suntem capabili, suntem slabi, vulnerabili si pierduti in agonie. M-am pierdut in agonia ta. In lipsa ta de bun simt si in fumul tigarilor pe care le fumezi. Asta e cerul meu. M-am îndrăgostit de ele ca o pasăre natanga. Ce haios. Sa simti e sa fii slab si puternic in acelasi timp. Cum? Ma exonerez de responsabilitati si te asigur ca sunt pe cale să renunț si sa ma gandesc la smaralde, cerneala si Bukowski