Oceanul sentimentelor pierdute
  • Reads 901
  • Votes 186
  • Parts 6
  • Reads 901
  • Votes 186
  • Parts 6
Ongoing, First published Jul 03, 2018
„Sunt doar un suflet hoinar ce umbla lin in față."

   „Sunt demonul ce te vânează pe tine drept răzbunare pentru ce mi-ai făcut".

     „Sunt acea fată inocentă care ți-a fost la picioare cândva si îți ascultă toate comenzile. "

   „Sunt cea de care trebuie să te temi."

     „Sunt un spirit chinuit in iad ce plânge la ruiniile iubiri ". 

    „Sunt monstrul și scorpia de care toți
 vorbesc ".

       „Sunt ceea ce vreau să fiu și acea care respiră cu greu și degeaba". 

  „Eu sunt motivul fericiri tale absurd de malefica și toxică. Ce păcătuiește pentru greșelile tale și ce se învinovățeste singură. Eu sunt Abel, fata muritoare ce cândva era normală, dar asta înainte să te cunsoc pe tine".


  Copertă realizată de @Crisulet_19
All Rights Reserved
Sign up to add Oceanul sentimentelor pierdute to your library and receive updates
or
#33ocean
Content Guidelines
You may also like
You may also like
Slide 1 of 10
Ce mă separă de tine cover
Despre tine cover
Dintr-un simplu mesaj - Vlad Munteanu✔ cover
Profesorul de geografie cover
Mesaje cover
Cinderella... cover
Come on! °ᴛᴀᴇᴋᴏᴏᴋ° cover
Seven's Heaven  cover
Anonimul meu Z.M. cover
Apelul cu nr. privat  cover

Ce mă separă de tine

24 parts Complete

nuvelă fantasy || dramă | reflecții | dragoste (!în curs de editare!) Într-o lume condusă de Înalți Empyreeni și Ordinul Aurorilor, o lume în care destinul stă scris în apartenența la un clan, o tânără fără prestigiul unei descendențe cunoscute învață pe propria piele cum e să navighezi prin viață când nu ești decât o umbră. Aspen are tot ce ar putea dori cineva de condiția ei: o casă, o slujbă modestă și un prieten alături de care și-a petrecut mai toată viața. Însă venirea în sat a unui carnaval plin de secrete aduce cu sine o ruptură ce se anunță iremediabilă. Prăbușindu-se de pe culmile viziunii sale înguste despre viață, Aspen se pomenește că tot ce-i este drag dispare într-o clipită. Focul mistuitor al deziluziei o consumă fără milă, iar călătoria spre descoperirea sinelui o va trece prin experiențe-limită, punând-o în fața unei întrebări esențiale: Cât de profund te poți defini în raport cu condiția care ți-a fost impusă, până te pierzi pe tine însăți?