Oare o fii?

Oare o fii?

  • WpView
    Reads 243
  • WpVote
    Votes 0
  • WpPart
    Parts 7
WpMetadataReadOngoing
WpMetadataNoticeLast published Wed, Jun 19, 2019
Povestea ar incepe cu lumea ta...poate a mea, poate a tuturor. Se poate ca tu, om bun ce esti, sa ai o creativitate infinita sau suntem doar limitati in ceea ce facem sau ceea ce spunem? Eu as crede ca putem sa fim mai mult de atat. Oare o fii sau e imaginatia mea? Cred ca mai mult ca sigur o proiectie al copilariei. Viata e ca o planeta, ce e inconjurata de stele, asteroizi, alte corpuri de diferite masuri...Lumea e orizontul tau, esti ca un detectiv ce pe parcursul vieti tale vei ajunge la toate etapele vieti. Se zice ca tu, fiinta umana, treci prin trei lumi: in cea a copilariei, a maturitatii si cea al adultului complet. Viata mea asa va trece si a trecut. Fiecare are drumul mai lung sau mai scurt, cu denivelari si obstacole, cu suisuri si coborasuri, dar cel mai important este viata ta. Despre viata mea, am sa va povestesc cu inceputul firului uman...copilaria.
All Rights Reserved
#30
fantasy
WpChevronRight
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
Illustration

You may also like

  • Capul mafiei  - Prima parte
  • Drumul spre inima ta
  • Aimee: Soldați În Războiul Iubirii
  • Suflete în derivă |FINALIZATĂ|
  • Marko - Între dorință și pericol
  • Sirius
  • ASA TATA, ASA FIU
  • NOVA
  • NOI
  • Maia Reyn -  Eu cu mine insami... Intre minciuni si adevaruri

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.

More details
WpActionLinkContent Guidelines