Vise sau sperante ?

Ajunsesem acasa, de 5 minute. Desfacusem o doza de bere si incepeam sa ma relaxez ca intr-o vineri dupa amiaza. La un moment dat bate la usa.
Cand deschid, bun bazat ca e nasu, constat ca e tatal fostei mele iubite. Da, da cea pe care o cerusem de nevasta, si dupa acel "da" s-a rupt relatia dupa circa 6 luni
Deschid si il poftesc in casa.
-Marius, nu ca nu stau. Am venit sa te intreb daca ma poti ajuta cu ceva.
-Desigur, zic eu, sa vedem daca pot.
-Am nevoie sa ma duci la tara si sa te intorci cu masina mea inapoi in oras sa o lasi la un mecanic. Iti platesc, doar nu degeaba zice el.
-Nu e nevoie, va ajut cu mare drag. Dar mai bine haideti sa o lasati acum la mecanic si va duc cu masina mea, ca mi-am cumparat si eu o skoda
-Ooo, nu e rau zice el bucuros sau oarecum mandru de realizarea mea. Pai atunci hai sa mergem
-Dar cine mai este cu dumneavoastra ? intreb eu in ultimul ceas.
-Pai eu, Diana, Anca si Carmen.
Sa-mi pice plombele nu alta.
-Poftim ? Diana e si ea ? Nu cred ca ar fi o idee buna...e posibil sa fie suparata si sa nu apara neplaceri cu iubitul ei.
-Stai marius linistit, sunt si eu doar nu crezi ca am intentii rele.
-Nu, nicidecum. Pai sa mergem atunci !
Pe drum s-au auzit doar vocile parintilor si cand si cand mai spunea si Anca ceva sau mai punea cate o intrebare Dianei insa ea nu ii raspundea decat foarte vag.
Ajunsi in fata portii primesc aprecieri : "-Vad ca nu ai uitat si ai venit direct " . Am raspuns ferm : " Tot ce tine de Diana si de familia dumneavoastra e ca mersul pe bicicleta pentru mine. Nu pot uita vreodata oameni asa frumosi. Sa va ajut cu bagajul ? "
-Nu merci, multumim mult de ajutor, intra sa bei o cafea te rog si sa iti dau banii pe benzina consumata.