VIRAGO

"Așa sunt eu, bântuit de fantome, regrete și spaime. Dar o năluca-mi răscolește ființa constant, ideea ei, c-o văd atâția iar eu am pierdut-o. La dracu cu aroganța asta, degeaba ești rege când nu ai regina! Castelul n-are nevoie de tine, ci de ea, de copii pe care ți i-ar naște din iubire, de muzicalitatea vocii și ritmul inimii ei. Castelul e mort fără o ea.. iar așa ești și tu. Corpul tău e un nimic fără corpul ei lângă.

Mi-o amintesc atât de bine, mi-am jurat să nu-i uit chipul vreodată."