Fluturii din trupul ei

Picioarele ascunse în bocancii grei, golănești, se legănau în gol în parcul umed. Leagănul scârțâia și palmele ei degerate prinse de lanțurile ce susțineau micul scrânciob înghețaseră pe metalul ruginit.

El o urmărea din blocul de alături, căci afară era mult prea frig să se aventureze. Stătea la pervaz și o privea visător, gândindu-se cum arată sub geaca groasă ce era evident mult mai mare pentru trupul ei și ce culoare îi strălucesc pletele ascunse sub căciula de lână în penumbra umedă a toamnei.

Până își făcu curaj să pășească afară...