Urmele mele-nsângerate rămân unde sunt puse, Ca mărturia sufletului meu să stea-n istorii, Ca multele dureri ce am lăsat nespuse, Să se ascundă-n umbra nefericitei glorii. ( "Glorios" din volumul " Despre orice... Altceva ")

Ți-au spus încă de când erai un copil că dragostea pe cât este de frumoasă pe atât poate fi de dureroasă. Ani mai târziu, ai ales să-ți transformi durerea ce te îneca în lacrimi seară de seară în artă nemuritoare. Această carte de poezii este potrivită pentru oamenii ca mine. Este scrisă pentru îngerul ce nu mă poate iubi dar şi pentru cei care fac ca suferința să capete o altă formă. VIAȚA ŞI DESTINUL UNEI TINERE SCRIITOARE.

"V-am povestit la prezent, dar am trăit la absent și am plătit cu trupul, Viața e o poezie, mai grea sau mai ușoară, ce nu se-nvață pe dinafară, ci se descoperă pe dinăuntru."

Sunt file de poveste imbibate cu un amalgam de stari . Esti intr-o poveste , o poveste a ta si filele cartii te poarta acolo unde vrei tu , in basmul sau cosmarul vietii tale .

"Nici tu nu vrei să-mi răspunzi, Crezând că încă ne jucăm, Nici eu nu vreau să știu unde te ascunzi, Simțind ca o sa ne judecăm."

„Trandafir de catifea" este o colecție de poezii ce împletește frumusețea fragilă a cuvintelor cu intensitatea emoțiilor. Versurile deschid porți către dor, iubire, tristețe și speranță, așezându-le pe petale de trandafir. Fiecare poezie devine o oglindă a sufletului, o adiere de catifea și, uneori, un spin care înțeapă tăcut inima. Această carte este despre emoții transformate în artă și despre puterea cuvântului de a atinge, vindeca și înălța sau aruncă în abis.

"Ascunde-te când te găsesc și-n întuneric, Ascunde-te când te scot și din foc, Ascunde-te când te strig puternic. Nu noi am fost de vină, ci iubirea n-a avut noroc."

„În liniștea gândurilor" este o călătorie poetică prin universul interior al sufletului, unde emoțiile se nasc și se transformă în reflecții profunde asupra vieții, iubirii, durerii, speranței, familiei etc. Acest ciclu vorbește despre zbuciumul tăcut al inimii, despre momentele când gândurile devin ecouri în tăcere, dar și despre puterea de a găsi lumină în cele mai întunecate clipe. Poeziile aduc în prim-plan fragilitatea umană și curajul de a continua, invitând cititorul să-și asculte propria liniște și să se regăsească în rostirea sinceră a trăirilor.

Flacăra dorinței dintre două suflete nu cunoaște limite: arde în tăcere, mistuie frici, devorează timpul și spațiul, se strecoară în fiecare gând și fior, unește distanțe și transformă două inimi într-un singur ecou de dor nemărginit, lăsând în urmă doar cenușa dulce a nevoii de a fi unul lângă celălalt, ca o arsură care nu se stinge niciodată🧡🔥