Eram un suflet prins in mainile lui Hades,atinsa de palmele lui reci,asteptand sa fiu aruncata in focul care ardea fara oprire langa mine...eram sigura de un singur lucru....El ma ura, si nu o ura infiripata in sufletul lui pustiu din motive intemeiate, o ura care nu tinea de mine, o ura nascuta din invidie, invidia pe cei care nu traiau printre morti. Stateam si ne priveam unul pe altul, el asteptand sa ma zbat, eu asteptand o clipa de neatentie, o...SCAPARE!