Arta de a fi puternic

Hamzah depinde de întuneric pentru a prinde hotarele răsăritului. Depinde de violență, de suprasolicitare, de sala de box, de doi oameni ce-i sapă în suflet, depinde de suma de bani pe care-o primește cu țârâita. Când totul părea negru în jurul său, în cap vedea numai culori calde, vedea fericire, vedea iubire, vedea o casă caldă, o femeie frumoasă și un copil ce l-ar fi întâmpinat cu fericire.
Dar în capul său se învârtea și neputința, știind că mai are de tras prea mult pentru a-și permite să iasă din acel chin.
Oboseala îi era stăpân, lacrimile îi erau suferința, puterea îi era drog, iar toate-l distrugeau, răpind orice fărâmă din omul bun de odinioară.
Ar putea Hamzah să găsească fericirea și să o ia de la început, să răzbată și să triumfe, când în jurul său se află numai oameni toxici? Așa cum după ploaie apare un curcubeu, viața lui Hamzah se schimbă radical când ochii îi se luminează și o licărire îi intră puternic în piept. Licărire ce avea să-i susțină umărul mai târziu.