Hemos actualizado nuestras Pautas de Contenido.
Consulta las pautas más recientes para seguir compartiendo historias de forma segura.
Once Upon A Page...

Once Upon A Page...

  • WpView
    LECTURAS 111
  • WpVote
    Votos 17
  • WpPart
    Partes 7
WpMetadataReadContinúa
WpMetadataNoticeÚltima publicación lun, ago 5, 2019
WpInfo
Ficción
Acción y Suspenso
Inspirată de cartea cu idei a lui @Visadorum, dar am mai schimbat un pic si am adaugat de la mine. CITITI! NU VA INDEMN SA NU CITITI CARTI IN MOD NORMAL! DAR ASTA E DOAR O POVESTE FANTASTICA SI TREBUIE TRATATA CA ATARE! Ea (nu exiata un el in cartea asta) este o fata normala da 16 ani, tocilara si foarte anti-sociala. Într-o zi, fata gaseste pe unul din rafturile din spate ale biblioteci orasului o carte. Aceasta se puse pe un fotoliu si incepu sa citeasca. (Nu sunt eu bun la descris chestii, dar asta e aici. Am încercat!)
Todos los derechos reservados
Únete a la comunidad narrativa más grandeObtén recomendaciones personalizadas de historias, guarda tus favoritas en tu biblioteca, y comenta y vota para hacer crecer tu comunidad.
Illustration

Quizás también te guste

  • Ochii de gheață din adâncul zăpezii
  • VULTURII MĂRILOR. Cronicile Taberei Kazdin volumul 3
  • ~Prințesa si Mafiotul ~
  • You are mine//J.JK//
  • Thalas: Căpitanul nimănui
  • Elin
  • Din Prostie In Poveste - Cum Sa Strici Tot Si Sa Pari Ok
  • LUPII DE NOAPTE. Cronicile Taberei Kazdin, vol. 1
  • A House of Second Chances
  • El Silencio de Madrid

"Un foșnet de zăpadă călcată m-a făcut să-mi țin respirația. Am privit înspre marginea pădurii și l-am zărit. Era fința. Nu se ascundea de data asta, nu încerca să se piardă în umbre. Stătea drept, cu mantia albă fluturându-i în jur, ca și cum chiar vântul s-ar fi înclinat în fața lui. Ochii lui... îmi străpungeau sufletul. Am făcut un pas, apoi altul, coborând scările cabanei. Știam că ar trebui să trezesc pe cineva, să nu fiu singur, dar ceva mă împingea înainte. Parcă mă chema. Parcă legătura dintre noi exista cu mult înainte ca eu să pășesc în pădurea asta. -Cine... cine ești? am întrebat, vocea mea tremurând ca o frunză prinsă între furtuni. El nu a răspuns. Doar a ridicat o mână, iar în palmă s-a strâns fulg după fulg, până când zăpada a devenit o sferă străvezie, luminoasă, ca un ciob de cer înghețat. Mi-a arătat-o, și pentru un moment am avut impresia că văd ceva în ea - umbre de chipuri, ziduri de gheață, un secret ce pulsa în adâncul pădurii."

Más detalles
WpActionLinkPautas de Contenido