Coborârea

Sunt intrerupta de tipete de durere si un fel de plansete. Toate astea nu par de om, ci de animal. Ma uit la Shawn si vad ca si el se uita la mine. Vad ceva in privirea lui care nu inspira decat incredere in sine, nu si teama.
Ii fac semn spre subsol si coboram incet treptele rupte. Acolo patru baieti, cu diferite culori in cap, piercinguri si tatuaje stau langa un baiat "normal". Acesta este tinut de unul dintre cei cu par ciudat si haine negre. Sangele baiatului pateaza podeaua, iar fața lui sugereaza ca nu mai are mult si lesina in cel mai bun caz.
- Hei voi, lasati-l in pace! strig eu.
- Nici gand, iubito. Am nevoie de un corp, asa ca ar fi bine sa te cari printeso.
- Nu stiu de ce toti ma priviti ca pe un vierme infantil, dar va inselati. Dau sa ma arunc spre ei, dar Shawn ma prinde de brat si ma trage inapoi.
- Nu face asta.
- Tu ai adus-o aici? intreaba un baiat cu parul blond, dar unul foarte intens, care arata cu barbia spre mine.
- Nu, a intrat singura. Va iesi acum.

ACEASTA ESTE DOAR O PARTE DIN NOUA VIATA A LUI LAUREN.