Vorbește-mi
- Reads 153
- Votes 8
- Parts 6
MatureOngoing1h 30m
Last published Sun, Jul 28, 2019
Trecutul și viitorul se întâmplă în același timp. Așa mi-a spus. Tot ceea ce se va întâmpla există deja în mine, trebuie doar să caut. Pentru noi, oamenii, viața poate fi trăită numai înainte și înțeleasă doar privind înapoi. Deși am ochi și urechi, nu pot percepe nimic din ceea ce știu copacii, iar cele mai multe secrete nu se arată decât în liniște deplină. Cu ajutorul Ei, la un moment dat, am să le descopăr.
* CAPITOLE NOI ÎN FIECARE ZI *
All Rights Reserved
Join the largest storytelling communityGet personalized story recommendations, save your favourites to your library, and comment and vote to grow your community.
You may also like
Viața unui erou
Ce face pierderea unei persoanei care nu am știut să o prețuiesc la timp și niciodată n-am crezut că mă va marca această pierdere atât de tare. Până nu pierdem nu vedem cât greșim că nu știm să prețuim o vorbă bună și o prietenie ce poate nu o să o mai avem niciodată. Dăm la o parte pentru că nu ne place ce ne cere sau că alți ne spun să ne îndepărtăm de-acea persoană dar nu ne gândim ce lăsăm în urma noastră și nu ne gândim că mai târziu am putea să regretăm că n-am știut să acordăm mai multă atenție atunci când trebuia și să nu judecăm după cum nu ne place nouă cum gândește sau după cum ni se spune despre acea persoană. Realizăm că am stat prea puțin timp cu acea persoană și nu am știut să o prețuim mai mult la acel moment. De două zile viața mi s-a dat peste cap sau mai bine zis mi-a dat o palmă și realizez cât de mult am greșit că n-am știut să fac tot ce am scris mai în sus și poate că alți mă judecă acum că sufăr și mă doare abia acum când am pierdut tot, chiar și eu mă judec pentru asta și mă întreb oare de ce am fost atât de indiferentă și am dat la o parte tot. Oare ce am câștigat dacă n-am știut să las de la mine și să ofer mai multă încredere atunci când Dumnezeu mi-a dat a treia șansă de-a vedea că acea persoană avea nevoie de prezența mea în viața lui. dar acum e în zadar să mai caut acest răspuns ce mă macină de două zile într-una și să mă mai fac vinovată pentru o greșeală pe care nu mai pot să-o întorc niciodată.Complete
Și noi avem libertate
Nimeni nu este în gândul meu acum să vadă cum amintirile ce-au rămas. Dau speranțe unui viitor, dar în acest timp se răzbat cu răceala ce a venit dintr-odată fără să-o știu și care a schimbat într-o clipă tot ce a fost frumos în cele 4 luni petrecute ca un vis ce mi-l doream o viață întreagă, căci chiar dacă sunt așa cum sunt, am și eu un suflet ce-și dorește să fie fericit și să aibă puțină speranță. De căte ori mi-a aduc aminte că puteam să fiu și eu fericită și să am și eu pe cineva alături de mine și la bine șei la greu, dar părinți mei m-au împiedicat sa am pe cineva, de-atătea ori îmi vine să plăng și să mă rog la Dumnezeu ca într-o bună zi să facă dreptate și să vadă și ei că sunt și un suflet printre suflete care nu-și dorește altceva decăt puțină libertate pentru a iubi și ar fi iubit. Am iubit și eu de două ori dar am pierd în fața lor pentru sunt părinții mei și îi respect așa cum sunt dar rană din suflet nu se va vindeca niciodată de tot și va rămăne un gol în suflet mai ales cănd știu că prima iubire încă mă mai cheamă la ea, dar n-am c face și trebuie să-i dau libertate pe care eu nu am și să renunț la cel mai frumos vis din viața mea, visul de avea o persoană iubită alături de mine mereu și să fim fericiți pentru tot restu vieți.Complete
Midnight Owl | Stolitz
{COMPLETA} "Luminoso. Quente. Essa é a sensação do que eu sinto por você, e nem mesmo as luzes do céu e o calor desse lugar poderiam ofuscá-la" Numa madrugada enluarada, Octavia e Loona desapareceram, obrigando um certo papai coruja superprotetor e um certo papai I.M.P. mal humorado a irem atrás delas numa balada no mundo humano, na qual o perigo rondava à espreita. Todavia, o que era pra ser para Stolas e Blitzø apenas uma busca pelas suas filhas resulta numa noite carregada de adrenalina e sangue, música e dança. E, acima de tudo, confissões ardentes que mudariam seus destinos para sempre. Capa e ilustração: @Tiny_Carnation ❤️🔥 +18 ❤️🔥 [CONTÉM VIOLÊNCIA, LINGUAGEM INAPROPRIADA E SEXO EXPLÍCITO] AVISO: Shortfic baseada na série animada "Helluva Boss", do shipp STOLAS X BLITZØ. Os personagens desta obra não me pertencem, são de propriedade intelectual de sua respectiva autora, Vivzie Pop. Porém, o enredo é de minha propriedade intelectual.Complete
Demon with feelings
Kate are 16 ani și este o fire mai nebuna dar drăguța! Aceasta se muta din LA in NY.Acolo îl întâlnește pe EL.Baiatul cei da viața peste cap dar la început se comporta urat cu ea. Cu timpul EL tot sa îndrăgostit de aceasta dar ORGOLIUL nu ii permite săi mărturisească. Orgoliu,mândrie,sentimente}Trei cuvinte ce stau la baza lor! Aflați mai multe in "Demon with feelings"Complete![MORIR NO ES LA SOLUCIÓN [COMPLETA]](https://img.wattpad.com/cover/153708778-256-k420992.jpg)
MORIR NO ES LA SOLUCIÓN [COMPLETA]
Un grupo de jóvenes tendrán que conseguir una solución a toda la catástrofe que un terremoto a magnitud +9.0° las razones son desconocidas...pero su falta de inexperiencia y miedos ¿Podrá permitir que lo logren? El reto de esta vida es sobrevivir y tener confianza en sí mismo...pasarán por momentos que no cualquier persona podría levantarse y seguir de pie... -. ¿Que pasará contigo? ¡No puedo dejarte sola!-. Espetó con angustia mientras su herida cada vez se hacía más grave al momento de dar un paso -. Seguiré con mi caminó, puedes quedarte tranquilo ahora, todo estará bien...lo prometo-. Soltó su mano, entre lágrimas corrió hacia aquella bodega mientras mantenía su promesa firme 2018-2019 _______________________ #wattys2019Complete![PROFESORUL MEU 😍🔥🫦 [🔞]](https://img.wattpad.com/cover/395650731-256-k188197.jpg)
PROFESORUL MEU 😍🔥🫦 [🔞]
PROFESORUL MEU Volumul 1 Prolog Toate erau ofticate. Nu doar pentru că domnul Neacșu, bătrânul profesor de istorie, se pensionase brusc, ci pentru că în locul lui apăruse... el. Dragoș Marinescu. Noul profesor de istorie. Și, colac peste pupăză, și noul director adjunct. 27 de ani, costum slim fit, umeri lați, trăsături tăioase de parcă ar fi fost sculptate. Barba tunsă la linie. Părul pieptănat perfect. Și mușchi... mușchi pe care îi ghiceai ușor sub cămașă, mai ales când ridica mâneca să scrie la tablă. Nu-i de mirare că aproape fiecare fată din liceu se fâstâcea când intra în clasă. Zâmbete subtile, roșu în obraji, șoapte stinse și... fuste tot mai scurte. Dar ea - Ioana - era singura care părea imună. Stătea mereu în banca din spate, cu ochii în manual și pixul mișcându-se rapid. Nu ridica privirea decât când i se părea că spune ceva greșit. Atunci, îl corecta. În fața clasei. Direct. Cu o urmă de sarcasm în colțul buzelor. Era obraznică și prea deșteaptă pentru gustul lui. Sau... cel puțin asta și-a spus Dragoș în primele două săptămâni. Dar adevărul? Adevărul e că îl intriga. Mai mult decât voia să recunoască. Fetele îl doreau. El o dorea... pe ea. Și, din păcate pentru amândoi, avea să se întâmple🔞Complete
Ce face pierderea unei persoanei care nu am știut să o prețuiesc la timp și niciodată n-am crezut că mă va marca această pierdere atât de tare. Până nu pierdem nu vedem cât greșim că nu știm să prețuim o vorbă bună și o prietenie ce poate nu o să o mai avem niciodată. Dăm la o parte pentru că nu ne place ce ne cere sau că alți ne spun să ne îndepărtăm de-acea persoană dar nu ne gândim ce lăsăm în urma noastră și nu ne gândim că mai târziu am putea să regretăm că n-am știut să acordăm mai multă atenție atunci când trebuia și să nu judecăm după cum nu ne place nouă cum gândește sau după cum ni se spune despre acea persoană. Realizăm că am stat prea puțin timp cu acea persoană și nu am știut să o prețuim mai mult la acel moment. De două zile viața mi s-a dat peste cap sau mai bine zis mi-a dat o palmă și realizez cât de mult am greșit că n-am știut să fac tot ce am scris mai în sus și poate că alți mă judecă acum că sufăr și mă doare abia acum când am pierdut tot, chiar și eu mă judec pentru asta și mă întreb oare de ce am fost atât de indiferentă și am dat la o parte tot. Oare ce am câștigat dacă n-am știut să las de la mine și să ofer mai multă încredere atunci când Dumnezeu mi-a dat a treia șansă de-a vedea că acea persoană avea nevoie de prezența mea în viața lui. dar acum e în zadar să mai caut acest răspuns ce mă macină de două zile într-una și să mă mai fac vinovată pentru o greșeală pe care nu mai pot să-o întorc niciodată.
More detailsContent Guidelines