Păzește-ți Spatele! [F.F Frații Munteanu]
  • Reads 138
  • Votes 7
  • Parts 6
  • Reads 138
  • Votes 7
  • Parts 6
Ongoing, First published Aug 18, 2019
-Ohh, Cristi Munteanu e frumos, Cristi Munteanu e iubirea vieții mele.  Spun pe un ton sarcastic ,cu vocea pițigăiată.  Cristian! CRISTIAN! Să te duci dracu Cristian Munteanu! 

•••

-Casiana..ce sa întâmplat cu tine? Întreabă mama șocată văzând halul în care am ajuns acasă. Desculță, cu tocul unui pantof rupt, udă și ciufulită, noroc că nu mă machiasem. 
-Spune-i prietenei tale să își întrebe fiul cu care mai obligat să merg la balul ăla stupid!  Am urcat scarile aruncând pantofi în spate si am început să fug auzind că ceva sa spart.
-Casianaaa! 
Am închis ușa în urma mea , din păcate nu cu cheia fiindcă cheia mi-a fost confiscată de când m-am închis în cameră pentru a nu merge la liceu..viata e frumoasă! 

O să mi-o plătești Cristi! Și tu și c.rvele alea! 
Și eu care nu vroiam să mai fac dus azi...
All Rights Reserved
Sign up to add Păzește-ți Spatele! [F.F Frații Munteanu] to your library and receive updates
or
#18confilct
Content Guidelines
You may also like
Zeckaryah by AndreeaGabrielaS
1 part Ongoing
-Poți să te rogi cu voce tare? spune ea în șoaptă, lăsând să îi scape un căscat. -Vrei să îmi auzi rugăciunea? crapă el un zâmbet în colțul gurii, mândru că prezența lui reușește să o miște măcar puțin pe calea spre lumină. -Nu.. nu tocmai. Doar îmi face plăcere să aud rugăciunile celor cărora li s-a oferit un răspuns măcar la una dintre ele la un moment dat. Îmi ține disprețul cât se poate de puternic încă. îi răspunde înapoi la întrebare și se întoarce cu spatele către el, lăsându-l să își facă rugăciunea în genunchi lângă patul ei în continuare. Zeckaryah închise ochii fără să îi mai ofere vreun argument și își împreună din nou palmele pe marginea patului ei, începându-și rugăciunea de la capăt, de data aceasta cu glas tare. Fie efortul cât de mic și neînsemnat, era totuși un pas în față. . -Nu ar trebui să fumezi în fața Casei Domnului, știi asta! Este un mare păcat! o atenționează Zeckaryah privind spre cupolă. -Mai contează un rău mic, când am altele mai mari pe lista Tatălui tău? răspunde ea furioasă și stinge țigara de la jumătate chiar pe lemnul băncuței maronii. -Când ai să încetezi cu această încăpățânare a ta? Nu te va aduce nicăieri... La urma urmei, dacă nu crezi și chiar există ceva acolo sus, ai pierdut tot. Însă dacă tu crezi și nu există, nu ai pierdut absolut nimic. îi reproșă absent, privind cu drag către picturile din afara bisericii. -Scutește-mă, înaripatule! îi trânti zeflemitor și se ridică de jos privindu-l cu dispreț. Vechea poveste cu care ne îndobitocesc toți travestiții ăia de preoți în rochii negre. Dă-mi pace și du-te acasă! Îți pierzi timpul cu mine. -Nihil sine Deo, Caina. Ai să înveți la momentul potrivit. îi șopti dezamăgit înapoi, evitând să o mai privească.
You may also like
Slide 1 of 10
Zeckaryah cover
În ritmul inimii cover
Tu ești prințul? cover
Ghicește ce gândesc  cover
"Lumina" lui Blue 💜 cover
  Profu cover
Crăciunul Romantic cover
Mara's tragedy cover
Alegerea reginei cover
Un suflet înlănțuit/Mha cover

Zeckaryah

1 part Ongoing

-Poți să te rogi cu voce tare? spune ea în șoaptă, lăsând să îi scape un căscat. -Vrei să îmi auzi rugăciunea? crapă el un zâmbet în colțul gurii, mândru că prezența lui reușește să o miște măcar puțin pe calea spre lumină. -Nu.. nu tocmai. Doar îmi face plăcere să aud rugăciunile celor cărora li s-a oferit un răspuns măcar la una dintre ele la un moment dat. Îmi ține disprețul cât se poate de puternic încă. îi răspunde înapoi la întrebare și se întoarce cu spatele către el, lăsându-l să își facă rugăciunea în genunchi lângă patul ei în continuare. Zeckaryah închise ochii fără să îi mai ofere vreun argument și își împreună din nou palmele pe marginea patului ei, începându-și rugăciunea de la capăt, de data aceasta cu glas tare. Fie efortul cât de mic și neînsemnat, era totuși un pas în față. . -Nu ar trebui să fumezi în fața Casei Domnului, știi asta! Este un mare păcat! o atenționează Zeckaryah privind spre cupolă. -Mai contează un rău mic, când am altele mai mari pe lista Tatălui tău? răspunde ea furioasă și stinge țigara de la jumătate chiar pe lemnul băncuței maronii. -Când ai să încetezi cu această încăpățânare a ta? Nu te va aduce nicăieri... La urma urmei, dacă nu crezi și chiar există ceva acolo sus, ai pierdut tot. Însă dacă tu crezi și nu există, nu ai pierdut absolut nimic. îi reproșă absent, privind cu drag către picturile din afara bisericii. -Scutește-mă, înaripatule! îi trânti zeflemitor și se ridică de jos privindu-l cu dispreț. Vechea poveste cu care ne îndobitocesc toți travestiții ăia de preoți în rochii negre. Dă-mi pace și du-te acasă! Îți pierzi timpul cu mine. -Nihil sine Deo, Caina. Ai să înveți la momentul potrivit. îi șopti dezamăgit înapoi, evitând să o mai privească.