XZ (boyxboy)

Privesc prin crăpătura ușii in biroul directoarei. Un cuplu a venit aici, vor să adopte un copil. Așa ceva nu se întâmplă prea des. Z mă împinge pentru că e foarte curios.

-Sper să nu vrea pe unul dintre noi.mormăie privind atent
-De ce nu? Stăm aici de 4 ani, Z...
-M-ai abandona pentru ei?șoptește dezamăgit si se întoarce spre mine
-Niciodată!zic sigur pe mine. Dar dacă te vor adopta voi fi fericit pentru tine!
-X, eu...

Auzim pași așa că fugim repede pe scări.

-Zero!strigă directoarea si ne oprim instant ținându-ne de balustradă
-Am dat de necaz.spune si oftează
-Ei sunt noii tăi părinți!
-Dar eu nu...

Îi pun mâna la gură și îl fac să tacă.

-Ajută-l să își facă bagajul, Xander!
-Da, doamnă!

Zero e supărat pe mine, dar e pentru binele lui. Își aruncă cele câteva haine într-o pungă apoi o aruncă pe pat.

-Poate îi conving să te adopte si pe tine, poate nu...

Îl prind de umeri si zâmbesc. Am ajuns in locul ăsta amândoi odată, orfelinatul a legat prietenia dintre noi. Credeam că o să sfârșim aici, dar el e norocos. Întotdeauna a fost!

-E șansa ta să ai o familie adevărată, Z!
-Dar tu...
-Eu voi fi bine, o să ne mai întâlnim cândva!șoptesc încercând să par convingător

În timp ce era condus spre mașină Zero si-a smuls mâna din cea a barbatului. A venit cu viteză spre mine si pentru câteva secunde buzele noastre s-au atins. Încă nu stiu dacă a fost pentru că încercarea lui de a mă îmbrățișa a fost atât de brutală sau pentru ca asta a vrut să se întâmple.

-O să îmi fie dor de tine!
-Și mie, Z.soptesc pierdut