Arlette se hotărăşte să urască

Nu poţi să pluteşti în derivă decât dacă găseşti ceva suficient de vast şi de copleşitor în care să te arunci. Şi, până la urmă, plutirea în derivă nu e decât un act de zbor, mult mai complex. Asta îmi repetam, înainte de furtună. După, totul se pierde în atemporalitate şi în lipsa de conştiinţă. Ploaia dezintegrează materia, iar eu nu mi-am simţit niciodată reflexia mai separată de realitate ca până acum.