JULAS

" Stătea întins pe pătura așezată pe nisip, uitându-se fix în ochii mei. Mâna lui era așezată lejer undeva aproape de coapsa mea, mutând-o uneori doar pentru a-mi îndepărta firele de păr împrăștiate dezordonat undeva pe obrajii mei înflăcărați. Vântul bătea cu putere, picuri de ploaie începând ușor și leneș să cadă din cer, izbindu-ne din plin.

- Simt că ating cerul când te iau de mână, îmi spune el agitat. Am atât de multe să-ți spun, însă nu cred că vei înțelege! Am zis că ți-aș oferi și luna, însă tu strălucești mai tare decât ea! Ți-aș da și stelele, însă le ai deja în ochi. Marea ar putea fii doar a ta, însă cu ce rost când valurile acesteia trăiesc deja în ochii tăi? "

Singura problemă a Juliei a fost și a rămas mereu dragostea. Dar ce se întâmplă atunci când aceasta face greșeala de a se îndrăgostii de persoana nepotrivită, când este nevoită să aleagă între două persoane pe care le iubește și atunci când singurul motiv al fericirii ei se transformă in tristețe profundă, în agonie și regret? Își va regăsi sufletul pereche sau va trebui să trăiască cu gândul că nu a dat tot ce a putut să își salveze relația?