Nebunia mea de o viață si încă o zi!

Nu stiu defapt de ce am scris cartea asta, probabil sa imi ocup timpul sau e ceva ce mi-as fi dorit sa se intample. Poate, intr-o zi o sa o tin in mana, alb negru scrisa pe foi. Ar fi ceva minunat. Acum las la alegerea cititorului.

"Primul meu job. Excitant. Intrând într-o lume noua eram puțin entuziasmată dar si puțin speriata. Oameni noi buni sau rai nu ști ce o sa întâlnești. Era o fabrica simpla mulți oameni care privesc la tine entuziasmați daca.....
De prima mea experiență cu un bărbat, cel care ma făcut sa mă pierd atât de tare încât nu am mai știu de mine."
"Într-un final am plecat de acolo, ma condus până la stația de autobuz și de acolo ne-am luat la revedere dar nu înainte să mă sărute, vedeam cum lumea ne privea si m-am tras din sărut si am început sa rad.
-Ști cum se uită lumea la noi acum?"