Pomul

Atâția ani Eu te-am lăsat
Crezând că rod vei da,
Dar ai ales c-a să nu dai
Doar tu-ai ales așa.

În ani care au trecut
Frumos te-am îngrijit,
Și vreme Eu ți-am pregătit
Dar tu tot nu ai rodit.

De jur în jur te-am îngrădit
Cu gard te-am protejat
Si te-am udat in zi toride
Dar degeaba am așteptat
Că rod tot nu ai dat.

Gunoi am pus la rădăcină
Atât cât ai voit
Și crengile Eu le-am scurtat
Și rănile le-am bandajat
Dar rod tot nu ai dat.

Am mijlocit c-a nimeni altul
În fiecare zi, am așteptat și m-am rugat crezând că vei rodi.

Acum Stăpânul va veni să caute rod în tine
Și va voii c-a să te taie că așa îi stă in fire.
Dar Eu iarăși voi mijloci
Cu lacrimi și suspine
Să te mai lase și acest an căci te iubesc copile.

Dar vreau să-ți spun El este drept
E Tatăl veșniciei
De va voii te va lăsa, de nu Eu nu voi mai putea în voia Lui a mă băga
Asta să ști copile.

Securea e in mâna Lui
Și drept va judeca
Căci rod dacă nu ai adus
Nu ai ce face în ceruri sus.

Un pic mai este până vine
În anul următor,
Rodește pană la sfârșit de an
Să nu te găsească gol.

21-12-2019/21:21