Devon
  • WpView
    LECTURI 191
  • WpVote
    Voturi 29
  • WpPart
    Capitole 4
WpMetadataReadPentru adulțiÎn curs de desfăşurare
WpMetadataNoticeUltima publicare mie, apr 8, 2020
《- Și dacă mă opun? o întreb cu o urmă de speranță. - Atunci te voi pierde definitiv, agenția nu iartă, iar atunci... - Atunci? - Ar scăpa de tine și ar face în așa fel încât nu ai existat. îmi spune serioasă și în același timp, în ochii ei sclipind o urmă de frică...frica că m-ar putea pierde definitiv.》
Toate drepturile rezervate
Alătură-te celei mai largi comunități de povestiri din lumePrimește recomandări personalizate de povești, salvează-ți favoritele în biblioteca ta și comentează și votează pentru a-ți dezvolta comunitatea.
Illustration

S-ar putea să-ți placă și

  • Capul mafiei  - Prima parte
  • Marko - Între dorință și pericol
  • Sirius
  • Aimee: Soldați În Războiul Iubirii
  • Maia Reyn -  Eu cu mine insami... Intre minciuni si adevaruri
  • NOI
  • Drumul spre inima ta
  • ASA TATA, ASA FIU
  • NOVA
  • Suflete în derivă |FINALIZATĂ|

Aerul rece părea ca-mi biciuie pielea goală a picioarelor, iar zgomotul bătăilor inimii mele era atat de puternic încât îmi spărgea timpanul. Multumita adrenalinei eram încă in stare sa alerg , nu îndeajuns de repede incat sa ma îndepărtez de el. - Alexa! Vocea lui puternica răsuna cu ecou printre copacii uscați. Era prea întuneric ca sa pot vedea ceva , dar după ce auzeam îmi dădeam cu ușurintă seama ca era foarte aproape. Undeva in fata mea se zarea o lumina. "Bingo! Dacă reușeam sa ies din pădure aveam o șansa sa găsesc pe cineva care sa ma ajute. "Sa ma ajute?...Cine sa ma ajute pe mine?" - Alexa! Oprește-te! Nu ai unde sa fugi! Nu aveam unde sau la cine, însă învățasem in viața asta ca speranța moare întotdeauna ultima. Nu aveam sa accepta asta! Nu aveam sa accept ca fusesem vândută de singura persoana ce se presupunea ca are grija de mine si nu aveam sa accept sa stau lângă un criminal! In timp ce îmi spuneam asta cu hotărâre piciorul meu se prinse intr-o creanga si pur si simplu am zburat aterizând pe burta pe pământul rece. Răsuflarea mi se opri pentru câteva secunde din cauza impactului apoi am încercat sa ma ridic insa fata îmi fu acoperită de o batista. - Ești a mea, pricepi? Au fost ultimele cuvinte auzite înainte ca ochii mei sa se închidă si sa nu mai simt nimic.

Mai multe detalii
WpActionLinkLinii directoare referitoare la conținut